4 intrări
64 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (8)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
- specializate (8)
- enciclopedice (12)
- altele (8)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
marini v vz marina2
MARIN, -Ă, marini, -e, adj. Care ține de mare2, care trăiește sau crește în mare2, care este produs de acțiunea unei mări2; caracteristic mării2, de mare2. ♦ (Și substantivat, f.) (Pictură) care înfățișează un peisaj de mare2. ♦ Privitor la navigația pe mare2; maritim. Hărți marine. – Din fr. marin.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARIN, -Ă, marini, -e, adj. Care ține de mare2, care trăiește sau crește în mare2, care este produs de acțiunea unei mări2; caracteristic mării2, de mare2. ♦ (Și substantivat, f.) (Pictură) care înfățișează un peisaj de mare2. ♦ Privitor la navigația pe mare2; maritim. Hărți marine. – Din fr. marin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MARINA, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). – Din fr. mariner, germ. marinieren.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARINA, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). – Din fr. mariner, germ. marinieren.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
marin, ~ă [At: VALIAN, V. / Pl: ~i, ~e / E: fr marin, -e] 1 a Care ține de mare2 . 2 a Referitor la mare2. 3 a Care este produs de acțiunea mării2. 4 a Caracteristic mării2. 5 a (D. plante și animale) Care crește sau trăiește în mare2 Si: (nob) marinesc. 6-7 sf, a (Șîs Pictură ~) (Pictură) care reprezintă un peisaj de mare. 8 a Referitor la navigația pe mare Si: maritim (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marina1 [At: SADOVEANU, O. A. II, 208 / E: nct] (Plu) 1 i Termen prin care se dă comanda ca bușteanul să fie rotit o dată pe grosimea lui, cu ajutorul țapinelor. 2 av (D. bușteni; îcs) A da ~ A da de-a rostogolul, răsucind pe loc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marina3 vt [At: POLIZU / Pzi: ~nez / E: fr mariner, ger marinieren] (C. i. pește, came etc.) A prepara pentru consum imediat sau pentru coservare, prin lăsare într-un sos condimentat, care conține ulei, oțet și zahăr.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marina2 vt [At: LEXIC REG. 104 / V: ~ni / Pzi: (pbl) ~nesc / E: cf marina1] (Plu; c. i. bușteni) A roti o dată pe grosime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marinesc, ~ească a [At: GORJAN, H. II, 6/35 / Pl: ~ești / E: marin + -esc] (Nob) Marin (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărin sm [At: PAMFILE, S. V. 167 / Pl: ~i / E: pbl (Sfânta) Mărina] (Reg) 1 Bube sau inflamații purulente, la oameni și la animale. 2 Crampe la stomac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărina v vz mărini
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărini vr [At: MARIAN, S. R. I, 113 / V: ~na / Pzi: ~nesc / E: mărini] (Pop) 1-2 A avea mărin (1-2). 3 A se umfla.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, -Ă, marini, -e, adj. De mare; care ține de mare, care se referă la mare, care trăiește în mare. Faună marină. ▭ Mai stăruie parcă în auz, foșnetul marin de talazuri rostogolite, BOGZA, C. O. 329. Bolnavi trimiși să respire aer marin. C. PETRESCU, Î. I 12. ◊ Pictură marină = pictură care înfățișează o priveliște a mării.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARINA, marinez, vb. I. Tranz. A prepara (carne, pește etc.) cu un sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diverse condimente (uneori în vederea conservării).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, -Ă adj. De (din) mare; care trăiește în mare. ◊ Pictură marină (și s.f.) = pictură a unei priveliști de la mare. [< fr. marin, it. marino, lat. marinus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARINA vb. I. tr. A conserva, a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. [Cf. fr. mariner, it. marinare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARIN, -Ă adj. referitor la mare; care crește, trăiește în mare. ◊ (s. f.) pictură cu peisaj marin. (< fr. marin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MARINA vb. tr. a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. (< fr. mariner, germ. marinieren)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MARIN ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de mare; propriu mării. 2) (despre picturi) Care reprezintă marea; reprezentând un peisaj de mare. /<fr. marin[1]
- Ca s.f. marină = = pictură a unei priveliști de la mare — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A MARINA ~ez tranz. (alimente) A prepara cu un sos special condimentat (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). /<fr. mariner, germ. marinieren
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marin a. 1. de mare: plantă marină; 2. ce servă la navigațiune: hartă marină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Marina (Sfânta) f. sărbătoare băbească ce cade în mijlocul Circovilor de vară (17 Iulie), zi rea pentru boale: la Marina țăranii împart pelin și puici. V. Circovii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*marín, -ă adj. (lat. marinus). De mare, din mare: peștĭ marinĭ, plante marine. Care servește la navigațiunea maritimă: corabie, hartă marină; ceasornic marin. S. f., pl. e. Serviciu de marinar: marina e grea. Materialu și oameniĭ care compun puterea navală a uneĭ țărĭ saŭ companiĭ, flotă: marina militară, marina comercială. Tabloŭ care reprezentă marea (corăbiĭ, talazurĭ ș. a.). Infanteria de marină, în Francia, infanteria care azĭ se numește infanterie colonială. V. navigațiune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
marinésc (mă) v. refl. (d. Circoviĭ Mariniĭ. V. Circovĭ). Bucov. Mi se apleacă, mi se strică stomahu (fiind-c’am lucrat la Circoviĭ Mariniĭ, după cum crede poporu).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*marinéz v. tr. (fr. mariner, d. marin, marin; it. marinare). Pun în sos cu oțet, vorbind de peștele prăjit: pește marinat. V. murez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
marin adj. m., pl. marini; f. marină, pl. marine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
marina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. marinez, 3 marinează; conj. prez. 1 sg. să marinez, 3 să marineze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
marin adj. m., pl. marini; f. marină, pl. marine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marina (a ~) vb., ind. prez. 3 marinează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marină2 (pictură) s. f., g.-d. art. marinei; pl. marine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marin adj. m., pl. marini; f. sg. marină, pl. marine[1]
- Ca s.f. marină = = pictură a unei priveliști de la mare — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marina vb., ind. prez. 1 sg. marinez, 3 sg. și pl. marinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marină (pictură) s. f., g.-d. art. marinei; pl. marine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MARIN adj. 1. v. maritim. 2. (rar) pelagic, (înv.) marinesc. (Adâncurile ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARIN adj. (rar) pelagic, (înv.) marinesc. (Adîncurile ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
marin (marină), adj. – De mare. Fr. marin. – Der. marină, s. f., din fr. marine; marinar, s. m. (soldat la marină; Arg., avort, făt avortat), din it. marinaro, cf. ngr. μαρινάρης; marinăresc, adj. (de marină, de marinar); marinărește, adv. (ca marinarii); marina, vb. (a conserva carne sau pește), din fr. marinade; submarin, s. n., după fr. sous-marin.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărin s. n. – Balonare, meteorism la oameni și la animale, atribuit de credința populară faptului de a fi uitat de sărbătoarea de Sf. Marina (17 iulie). De la Marina. – Der. mărini, vb. refl. (Bucov., a suferi de dureri de burtă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mărin, mărini, s.m. (reg.) nume dat unor bube, inflamații purulente, unor crampe la stomac.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărini, mărinesc, vb. IV (reg.) a se umfla.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suprafață de inundare marină, (engl.= FS-flooding surface) în strat. secvențială exprimă un hiatus minor de eroziune submarină sau nondepunere, care separă unități depoziționale la nivel de cortegiu sedimentar. S.i.m. se formează imediat după un moment de înălțare a nivelului de bază, simultan cu creșterea adâncimii apelor.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MARINÁ vb. I. În gastronomie, a introduce un aliment într-o marinadă pentru a se frăgezi și a se impregna de aromă înainte de a fi gătit sau pentru a fi conservat. – V. marinadă.
- sursa: DGE (2003)
- adăugată de gal
- acțiuni
conque marine (cuv. fr. [kõ:k] marin), un fel de scoică uriașă, utilizată ca instrument de semnalizare de către popoarele care au trăit pe lângă țărmurile mărilor. Echiv. gr. στρόμβος [strombos], „vârtej, titirez, scoică”.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tromba marina (cuv. it.; germ. Marientrompete, Nonnengeige, Trumscheit; engl. marintrumpet), instrument cordofon cu arcuș* din sec. 14-16, constând dintr-o cutie de rezonanță alungită care se subția la spre capăt. Între cordar* și jgheabul capului erau întinse una, mai rar două coarde, sprijinite pe un căluș*. În interiorul instr. (lung. de aprox. 1 1/2 m) erau aplicate coarde de rezonanță (v. coarde simpatice) pentru amplificarea sunetului puternic, pătrunzător (utilizat și de marinari pentru semnalizare). T. se acționa fiind așezată pe sol, în poziție verticală.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărin, s.n. – (med.) Boală la vaci; în urma inflamațiunii, se umflă pulpa; mai pe urmă, umflarea se coace, iar din pulpă curge sânge (Țiplea, 1906). Bubă la coastă (Papahagi, 1925): „Hăi, mărine și de-o zî, / Unde te faci, nu te fa, / Unde te-arunci, nu te-arunca” (Papahagi, 1925: 281). – Probabil (Sfânta) Mărina (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărin, s.n. – (med.) Boală la vaci; în urma inflamațiunii, se umflă pulpa; mai pe urmă, umflarea se coace, iar din pulpă curge sânge (Țiplea 1906). Bubă la coastă (Papahagi 1925): „Hăi, mărine și de-o zî, / Unde te faci, nu te fa, / Unde te-arunci, nu te-arunca” (Papahagi 1925: 281). – Probabil (Sfânta) Mărina (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MARINI, Marino (1901-1980), sculptor italian. restrânsă tematic, creația sa (Dansatoare, jongleuri, cavaleri), străbătută de un intens dramatism, este inspirată de arta statuară clasică: forme simplificate, tratare frustă a suprafețelor. Portrete.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Iustinian Marina (1901-1977), patriarh al Bis. Ortodoxe Române, n. în satul Suiești, jud., Vâlcea, director al Seminarului din R.-Vâlcea și preot la bis. Sf. Gheorghe. Rămas văduv, a intrat în monahism și numit arhiereu-vicar și apoi mitropolit al Moldovei și Sucevei până în 1948, când a fost ales Patriarh. În timpul său s-a reîntregit Bis. Ortodoxă Română (1948) și au fost canonizați sfinții români (1955). A avut o remarcabilă activitate administrativ-gospodărească și culturală. Opr. pr.: Apostolat social (11 vol.). Este înmormântat la Bis. Radu-Vodă din București.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Marina v. Iustinian Marina.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
IUSTINIAN MARINA (Ioan, numele la botez) (1901-1977, n. Suești, jud. Vâlcea), al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977). Preot de mir; devenit văduv, s-a călugărit (1945); a urcat în treapta arhieriei, fiind episcop-vicar (cu titlul Vasluianul) la Iași și, pentru scurt timp, mitropolit al Moldovei. La 6 iun. 1948 a fost ales patriarh, conducând biserica în epoca cea mai agresivă a ateismului comunist. J. a arătat o grijă deosebită atât mănăstirilor, cât și preoților de mir, învățământului teologic, restaurării lăcașurilor-monumente istorice, precum și a cărții și presei bisericești. În timpul păstoririi sale s-a reeditat „Biblia” (1968, 1975) și „Noul Testament” (1951). Publicistica și predicile sale au fost adunate în 12 vol., intitulate „Apostolat social”. În redacția și administrația patriarhală și-au găsit adăpostul o serie de intelectuali de marcă, marginalizați de regimul comunist.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, Alexe (1814-1895, n. Craiova), pionier al învățământului chimic din țara noastră. Prof. univ. la București. Traduceri de manuale.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, Constantin (1925-2011, n. sat Urleta, jud. Prahova), dirijor român de cor. Fondator al Corului Național de cameră „Madrigal”. Stil remarcabil, cultivând acuratețea și puritatea sunetului. A realizat, împreună cu formația corală „Madrigal”, peste 40 discuri și șapte compact-discuri. Autor (împreună cu Iosif Sava) al volumului „Constelația Madrigal” și al lucrării „Arta construcției și interpretării corale”, editată în 10 compact-discuri (în română, engleză și spaniolă). Numeroase turnee în țară și străinătate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, Filip (1865-1927, n. București), sculptor și pictor român. A sculptat mai ales portrete ale contemporanilor („C.A. Rosetti”, „V. Alecsandri”) și lucrări alegorice. A realizat masca mortuară a lui Mihail Eminescu. Pictor peisagist.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN [mərin], John Cheri (1870-1953), pictor american. Influențat de fovism și și cubism, a fost dintre pionierii artei moderne a acuarelei în S.U.A., cu largi ecouri în Marea Britanie și Franța. Celebru datorită acuarelelor semiabstracte cu subiect marin, influențate de J. Whistler („Dragul meu Manhattan”, „Insula Maine”, „Podul Brooklyn”, „Munții Tunk”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN, Vasile (1904-1937, n. București), avocat, om politic și publicist român. Din 1932, în Mișcarea Legionară; șef al organizației legionare din București; comandant legionar. Unul dintre fondatorii publicațiilor „Axa” și „Vestitorii”, colaborator al „Cuvântului” editat de Nae Ionescu. Voluntar în Războiul Civil din Spania (1936-1939) de partea forțelor naționaliste ale generalului Franco. A căzut în bătălia de pe frontul Madridului, la Mahadahonda (13 ian. 1937), fiind decorat post-mortem de generalul Franco cu Crucea de Război. În 1970, autoritățile spaniole au ridicat, la Majadahonda, un monument în memoria lui M. și Moța. Lucrări: „Fascismul”, „Crez de generație”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARIN FIRMILIAN (numele de botez Nicolae) (1901-1972), mitropolit român. Prof. la seminarele din Cernica, București și Craiova. Arhiepiscop al Craiovei (1947-1949); mitropolit al Olteniei (1949-1972).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SANTA MARIA DE GAETE v. Osorno.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Blechnum penna-marina (Poir.) Kuhn. Specie cu rizom tîrîtor, formează covoare. Frunze lung-pețiolate cu frondele mai scurte și mai late.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARINÍ vb. IV v. marina2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARÍN, -Ă adj. Care ține de mare2, privitor la mare; care este produs de acțiunea unei mări; caracteristic mării. Cf. VALIAN, V. Lucrarea marină (a apelor mării), BARASCH, I. N. 85/9, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., LM, DDRF. Șesuri marine (zidite de mări vechi). MEHEDINȚI, G. F. 132, cf. ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Cu umbra lor pe nisip, în pustietățile marine, priveau în zare vapoare. BACOVIA, O. 242. Bolnavi trimiși să respire aer marin. C. PETRESCU, Î. I, 12, cf. id. C. V. 359. Un vînt cald, masiv ca o undă marină. . ., făcea ca pălăria Otiliei să fluture. CĂLINESCU, E. O. I, 103. O oarecare vreme mai stăruie parcă în auz foșnetul marin, de talazuri rostogolite. BOGZA, C. O. 329. ♦ (Despre plante și animale) Care crește sau trăiește în mare. Se oprește pe la Insulele Canare de mulțimea plantelor marine. GENILIE, G. 13/17. Creșteau. . . Imenșii polipi marini. ISANOȘ, Ț. I. 49, cf. 59. ♦ (Și substantivat, f.) (Pictură) care înfățișează un peisaj de mare. Cf. ȘĂINEANU, D. U., CADE. Ai văzut marinele lui Radovici? Hai să ți le arăt, că sînt interesante. CAMIL PETRESCU, T. II, 30. Merse la un perete pe care erau expuse cîteva tablouri. . . – Priviți minune! zise el. Cea mai bună marină de Petrașcu. CĂLINESCU, S. 71. ♦ Privitor la navigația pe mare; maritim. Hărți marine. ELEM. G. 2. Busola marină, care se cheamă și compas de variație. MARIN, F. 241, cf. COSTINESCU, ȘĂINEANU, D. U., CADE, SCRIBAN, D. - Pl.: marini, -e. – Din fr. marin, -e.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARINA3 vb. I. Tranz. (Complementul indică pește, carne etc.) A prepara cu un sos condimentat pentru consum imediat sau pentru conservare. Cf. POLIZU, LM, BARCIANU, ALEXI, W. Pește prăjit în untdelemn și marinat în oțet cu mirodenii. ANTIPA, P. 712. - Prez. ind.: marinez. – Din germ. marinieren, fr. mariner.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARINA2 vb. I. T r a n z. (Plutărit, complementul indică bușteni) A roti o dată pe grosime. LEXIC REG. 104. - Prez. ind.: ? – Și: marini vb. IV. LEXIC REG. 104. – Cf. marina1.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARÍNA1 interj. (Plutărit) Termen prin care se dă comanda ca bușteanul să fie rotit o dată pe grosimea lui, cu ajutorul țapinelor. Trunchiul trebuia sucit în lungul axei longitudinale: asta se numește „volta” / Tras într-o parte de la capăt: „marina” ! SADOVEANU, O. A. II, 208, cf. ARVINTE, TERM. 155, LEXIC REG. 104. (Adverbial, construit cu verbul „a da”) De-a rostogolul (răsucind bușteanul pe loc). A da un lemn marina. ARVINTE, TERM. 155. - Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRÍN s. m. (Regional) 1. Nume dat unor bube sau inflamații, de obicei purulente, la oameni și la animale. Cf. BIANU, D. S. Va căpăta niște bube uricioase (în partea dinăuntru a șezutului) care se numesc mărini. PAMFILE, S. V. 167, cf. ȘEZ. III, 139, ȚIPLEA, P. P. 112, GRAIUL, I, 461, PAMFILE, B. 46, com. din BRUSTURI-SIBIU, T. PAPAHAGI, M. 127, ARH. FOLK. I, 205, VI, 175. Oile mai sufăr de mărin cînd au fost lovite râu. CHEST. V 167/72, cf. ALR II/353. 2. Crampe la stomac (Prundu Bîrgăului-Bistrița). ALR II/I h 116/219. M-o lua[t] mărinu iară. ib. - Pl.: mărini. – Probabil de la numele sărbătorii religioase sf. Mărina.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRINA vb. I v. mărini.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRINÍ vb. IV. Refl. (Popular) A avea mărin ; a se umfla. Cf. MARIAN, S. R. I, 113, id. 256. 0 fimee o țesut in ziua de Mârina, că se apropia iarmarocul sfîntului Ilie. Și s-o înflat, care de nu se mai află: S-o mărinit. CONV. LIT. XLIX, 657. Se vede că s-o mărinat buba. Com. din SÎMBOLENI-TURDA. ◊ T r a n z. Mărina, 17 iulie. O serbează, ca să nu fie măriniți, adică să nu capete o boală răutăcioasă de pîntece. MARIAN, S. R. I, 113, cf. DR. IV, 742, 744. – Prez. ind.: mărinesc. – Și: măriná vb. I. – V. mărin.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
marin, marinăadjectiv
-
- Faună marină. DLRLC
- Mai stăruie parcă în auz, foșnetul marin de talazuri rostogolite. BOGZA, C. O. 329. DLRLC
- Bolnavi trimiși să respire aer marin. C. PETRESCU, Î. I 12. DLRLC
-
-
- Hărți marine. DEX '09 DEX '98
-
-
etimologie:
- marin DEX '09 DEX '98 DN
marina, marinezverb
- 1. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- mariner DEX '09 DEX '98 DN
- marinieren DEX '09 DEX '98 MDN '00