14 definiții pentru marghiloman marghilomană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARGHILOMÁN, marghilomane, s. n. Cafea turcească fiartă cu rom sau cu coniac; o anumită cantitate din acest fel de cafea. [Var.: (rar) marghilománă s. f.] – Din n. pr. Marghiloman.

MARGHILOMÁN, marghilomane, s. n. Cafea turcească fiartă cu rom sau cu coniac; o anumită cantitate din acest fel de cafea. [Var.: (rar) marghilománă s. f.] – Din n. pr. Marghiloman.

marghiloman sn [At: TDRG / V: sf / Pl: ~e / E: Marghiloman] 1 Cafea turcească, fiartă cu rom sau cu coniac. 2 Porție de marghiloman (1).

MARGHILOMÁN, marghilomane, s. n. Cafea turcească pregătită cu mult rom sau coniac. Desigur și cafele!... Două marghilomane... și lichioruri. C. PETRESCU, Î. I 5. – Variantă: marghilománă (M. I. CARAGIALE. 118) s. f.

MARGHILOMÁN ~e n. Cafea turcească fiartă cu rom sau cu coniac. /Marghiloman n. pr.

marghiloman n. ceașcă de cafea cu cognac: cinci rânduri de marghilomane CAR. [După numele bărbatului de Stat Alexandru Marghiloman].

marghilomán n., pl. e și urĭ (după numele luĭ Mihail Marghiloman, vestit vînător, care obișnuĭa să bea cafea feartă’n rom. Era unchiu luĭ Al. M., șeful conservatorilor). Cafea feartă’n rom, ĭar azĭ și simplă, dar turnată într’o ceașcă mare: doŭă marghilomanurĭ pentru jucătorĭ și cîte o turcească pentru chibițĭ (VR, 1929, 9-10, 327).

MARGHILOMÁNĂ s. f. v. marghiloman.

MARGHILOMÁNĂ s. f. v. marghiloman.

MARGHILOMÁNĂ s. f. v. marghiloman.

marghiloma sf vz marghiloman


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marghilomán (cafea) s. n., pl. marghilománe

*Marghilomán (nume de persoană) s. propriu

marghilomán s. n., pl. marghilománe


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

marghilomán (marghilománe), s. n. – Cafea cu rom. De la Marghiloman (Mihai), prefect de poliție în București în anii 1861-63. Cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 222.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MARGHILOMAN, Alexandru (1854-1925, n. Buzău), jurist și om politic român. Membru marcant al Partidului Conservator al cărui președinte a fost (1914-1925). La începutul activității sale politice a făcut parte din gruparea conservatoare junimistă. Ministru al Justiției (mart.nov. 1888; dec. 1891-oct. 1895), al Lucrărilor Publice (nov. 1888-mart. 1889; nov. 1889-mart. 1890), al Afacerilor Străine (iul. 1900-febr. 1901), al Internelor (dec. 1910-mart. 1912), Finanțelor (oct. 1912-dec. 1913). Prim-min. (mart.-oct. 1918). Partizan al intrării României alături de Puterile centrale; obligat de situația politică creată în urma înfrângerii României, și-a sacrificat cariera politică semnând cu Germania Pacea impusă de la Buftea-București (1918). Memorialistică („Note politice”).


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARGHILOMÁN s. n. Cafea turcească, fiartă cu rom sau cu coniac; o anumită cantitate din acest fel de cafea. Cf. TDRG. O băutură ușoară, un șpriț, un coniac, o marghilomană. M. I. CARAGIALE, C. 118, cf. ȘĂINEANU, D. U. Desigur și cafele!. . . Două marghilomane. . . Și lichioruri. PETRESCU, Î. I, 5. Ni se aduse marghilomane, țigări și benedictine. BRĂESCU, A. 254. Prin zumzetul obișnuit al vechiului local străbateau comenzile: – O cafea. – Un șvarț. – Un filtru. . . Un marghiloman. STANCU, R. A. V, 319. – Pl.: marghilomane. – Și: (rar) marghiloma s. f. De la n. pr. Marghiloman.

Intrare: marghiloman
marghiloman substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marghiloman
  • marghilomanul
  • marghilomanu‑
plural
  • marghilomane
  • marghilomanele
genitiv-dativ singular
  • marghiloman
  • marghilomanului
plural
  • marghilomane
  • marghilomanelor
vocativ singular
plural
marghilomană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marghiloma
  • marghilomana
plural
  • marghilomane
  • marghilomanele
genitiv-dativ singular
  • marghilomane
  • marghilomanei
plural
  • marghilomane
  • marghilomanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marghiloman marghilomană

  • 1. Cafea turcească fiartă cu rom sau cu coniac; o anumită cantitate din acest fel de cafea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Desigur și cafele!... Două marghilomane... și lichioruri. C. PETRESCU, Î. I 5.
      surse: DLRLC

etimologie: