MARGHILOMÁN s. n. Cafea turcească, fiartă cu rom sau cu coniac; o anumită cantitate din acest fel de cafea. Cf. TDRG. O băutură ușoară, un șpriț, un coniac, o marghilomană. M. I. CARAGIALE, C. 118, cf. ȘĂINEANU, D. U. Desigur și cafele!. . . Două marghilomane. . . Și lichioruri. PETRESCU, Î. I, 5. Ni se aduse marghilomane, țigări și benedictine. BRĂESCU, A. 254. Prin zumzetul obișnuit al vechiului local străbateau comenzile: – O cafea. – Un șvarț. – Un filtru. . . Un marghiloman. STANCU, R. A. V, 319. – Pl.: marghilomane. – Și: (rar) marghilomană s. f. De la n. pr. Marghiloman.