MANIPULARE, manipulări, s. f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; mânuire, manevrare. ♦ Fig. Influențare a opiniei publice printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio etc.) prin care, fără a se apela la constrângeri, se impun acesteia anumite comportamente. – V. manipula.

manipulare sf [At: PONTBRITANT, D. / Pl: ~lări / E: manipula] 1 Manevră (11). 2 Manevrare (1). 3 Acționare, prin mijloace incorecte, pentru a reuși într-o acțiune. 4 Acționare indirectă asupra cuiva pentru a-l face să acționeze sau să gândească într-un anumit mod. 5 Luare sau ducere în mână a unui obiect în mod curent.

MANIPULARE, manipulări, s. f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; mânuire, manevrare. – V. manipula.

MANIPULARE, manipulări, s. f. Acțiunea de a manipula. Cheltuieli de circulație și manipulare.

MANIPULARE s.f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; manipulație; manevrare. [< manipula].

MANIPULA, manipulez, vb. I. Tranz. A mânui, a manevra. ♦ Fig. A influența prin diverse mijloace modul de a gândi și de a acționa al unei persoane sau al unei colectivități. – Din fr. manipuler.

manipula [At: GHICA, ap. CADE / V: (înv) măn~ / Pzi: ~lez / E: fr manipuler] 1-2 vtr A mânui (1). 3-4 vtr (C. i. instrumente, aparate sau sisteme tehnice) A manevra (3). 5 vt (C. i. bani, credite etc.) A face operații financiare vânzând, cumpărând, trecând banii de la un cont la altul etc. 6-9 vti (Fig) A manevra (5-8). 10-11 vt (A lua sau) a duce în mână ceva în mod curent Si: a mânui (4).

mânipula v vz manipula

MANIPULA, manipulez, vb. I. Tranz. A mânui, a manevra. – Din fr. manipuler.

MANIPULA, manipulez, vb. I. Tranz. A mînui. A manipula un mecanism. A manipula bani.

MANIPULA vb. tr. 1. a mânui, a manevra. 2. a antrena, prin mijloace de influențare psihică, un grup uman, o comunitate sau o masă de oameni la acțiuni al căror scop aparține unei voințe străine de interesele lor; a influența opinia publică prin mass-media sau prin alte metode persuasive. (< fr. manipuler)

manipula vb. I A exercita dominație psihologică sau politică asupra unui individ sau asupra unui grup ◊ „Unul dintre sloganurile acestei perioade postpseudoinsurecționale este: sunt manipulat [...]” Mesager 612 IV 90 p. 3. ◊ „[Cheyenne] susține că tatăl său, Marlon Brando, prin tehnicile voodoo i-a manipulat fratele pentru a-i ucide iubitul.” R.l. 13 VII 93 p. 11. ◊ „Televiziunea și radioul nu se mărginesc să manipuleze opinia (îndeosebi politică), dar periclitează limba națională.” R.lit. 35/93 p. 1 (din fr. manipuler; v. Guțu-Romalo în Hyperion III/93 p. 248)

manipulare genetică sint. s. (biol.) Acțiunea de provocare a unei mutații genetice ◊ „Un cercetător canadian [...] a întreprins o serie de cercetări privind manipularea genetică asupra puilor de găină în scopul accelerării creșterii [...]” R.l. 1 II 86 p. 6 (cf. fr. manipulation génétique)

A MANIPULA ~ez tranz. 1) (aparate, mecanisme) A folosi cu ajutorul mâinilor, dirijând cu dibăcie; a mânui; a manevra. 2) A aranja cu grijă în vederea executării unor experiențe sau operații tehnice, științifice sau medicale. /<fr. manipuler

manipulà v. 1. a opera cu mâna asupra substanțelor chimice; 2. a administra: a manipula bani publici.

*manipuléz v. tr. (d. manipul; fr. manipuler, it. manipolare). Mînuĭesc, umblu cu: a manipula un vagon de tranvaĭ, medicamente, banĭ, scrisorĭ (la poștă).

manipulare s. f., g.-d. art. manipulării; pl. manipulări

manipulare s. f., g.-d. art. manipulării; pl. manipulări

manipulare s. f., g.-d. art. manipulării; pl. manipulări

manipula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. manipulez, 3 manipulează; conj. prez. 1 sg. să manipulez, 3 să manipuleze

manipula (a ~) vb., ind. prez. 3 manipulează

manipula vb., ind. prez. 1 sg. manipulez, 3 sg. și pl. manipulează

MANIPULARE s. v. manevrare.

MANIPULARE s. manevrare, manevră, mînuire, (rar) manipulație. (~ unui sistem tehnic.)

MANIPULA vb. v. manevra.

MANIPULA vb. a manevra, a mînui, (înv.) a mania. (A ~ un dispozitiv.)

MANIPULARE s. f. Acțiunea de a m a n i p u l a; mînuire. Cf. m a n i p u l a (1). Manipularea fuselor și punerea mașinii în mers regulat. IONESCU-MUSCEL, FIL. 201. Mecanizarea muncii la manipularea cerealelor a fost complectată prin instalarea de noi benzi transportoare. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2393. Va trebui restudiat și simplificat întregul sistem de aprovizionare a industriei, micșorînd cheltuielile de circulație și manipulare. GHEORGHIU-DEJ, R. 62. – Cf. manipula (2). Cf. PONTBRIANT, D. Manipulare de bani publici. MAIORESCU, D. I, 212, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: manipulări. – V. manipula.

MANIPULA vb. I. T r a n z. 1. (Complementul indică diverse substanțe, materiale etc.) A manevra, a mînui; (complementul indică instrumente, aparate sau sisteme tehnice) a pune în mișcare, a face să funcționeze, (franțuzism ieșit din uz) a mania. Alunecau printre țevi și cazane, manipulînd în mod primitiv un element pe care nu-l cunoșteau îndeajuns. V. ROM. august 1960, 79. (R e f l. pa s.) [Dinamometrele] trebuie să se manipuleze ușor, să aibă pornire constantă. IONESCU-MUSCEL, FIL. 61. ◊ (În contexte figurate) Timpul e un instrument greu de manipulat. RALEA, S. T. III, 47. ◊ I n t r a n z. F i g. Manipulăm cu același material limbistic. MAIORESCU, CR. III, 368. 2. (Complementul indică bani sau credite, cifre) A face operații financiare (vînzînd, cumpărînd, trecînd banii de la un cont la altul etc.). Acei cari au negociat și au manipulat operațiunile împrumuturilor. GHICA, ap. CADE. Abilitatea. . . de a manipula cifrele. I. IONESCU, M. 245. – Prez. ind.: manipulez. – Și: (învechit) mînipulá vb. I. PONTBRIANT, D. – Din fr. manipuler. – Mînipulá: prin apropiere de mînă.

MANIPULAȚIUNE s. f. v. manipulare.

MÎNIPULÁ vb. I v. manipula.