MANIPULA vb. I. T r a n z. 1. (Complementul indică diverse substanțe, materiale etc.) A manevra, a mînui; (complementul indică instrumente, aparate sau sisteme tehnice) a pune în mișcare, a face să funcționeze, (franțuzism ieșit din uz) a mania. Alunecau printre țevi și cazane, manipulînd în mod primitiv un element pe care nu-l cunoșteau îndeajuns. V. ROM. august 1960, 79. (R e f l. pa s.) [Dinamometrele] trebuie să se manipuleze ușor, să aibă pornire constantă. IONESCU-MUSCEL, FIL. 61. ◊ (În contexte figurate) Timpul e un instrument greu de manipulat. RALEA, S. T. III, 47. ◊ I n t r a n z. F i g. Manipulăm cu același material limbistic. MAIORESCU, CR. III, 368. 2. (Complementul indică bani sau credite, cifre) A face operații financiare (vînzînd, cumpărînd, trecînd banii de la un cont la altul etc.). Acei cari au negociat și au manipulat operațiunile împrumuturilor. GHICA, ap. CADE. Abilitatea. . . de a manipula cifrele. I. IONESCU, M. 245. – Prez. ind.: manipulez. – Și: (învechit) mînipulá vb. I. PONTBRIANT, D. – Din fr. manipuler. – Mînipulá: prin apropiere de mînă.