opțiuni
  • info

18 definiții pentru malac

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MALAC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

MALAC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

malac, ~ă smf [At: (a. 1812) DOC. EC. 70 / V: (reg) măl~, moloc / Pl: ~aci, ~ace / E: bg малак] 1 Pui de bivoliță Si: bivolaș, (reg) turmac. 2 (Dep) Om mare și leneș.

MALAC, malaci, s. m. Pui de bivol; vițelul bivoliței. Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. IONESCU, M. 558. ♦ Fig. (Depreciativ) Om gras; p. ext. nătărău, prost. – Variantă: mălac (STĂNOIU, C. I. 99) s. m.

MALAC ~ci m. 1) Pui de bivol. 2) derp. rar Om gras și greoi. /<bulg. malak

malac m. vițel de bivol. [Cf. gr. mod. MALAKÓS, moale, plăpând].

malác m. (vgr. malakós, moale, delicat, de unde și bg. malak, malac. Cp. și cu ung. malac, purcel). Turmac, vițel de bivol.

mălac, ~ă smf vz malac

moloc sm vz malac

MĂLAC s. m. v. malac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

malac s. m., pl. malaci

malac s. m., pl. malaci

malac s. m., pl. malaci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.

MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

malac (malaci), s. m. – Bivol mic. Ngr. δαμαλάϰι „juncan”, din δαμάλι „vițel”, cf. bg. malak. Der. din gr. μαλαϰός „fraged, tînăr” (Cihac, II, 672; Berneker, II, 11; Tiktin) sau din bg., pusă în legătură cu sl. malŭ „mic” (Tiktin; Candrea) pare mai puțin probabilă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

malac, -ă, malaci, -e s. m., s. f., adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MALAC, -Ă s. m. și f. Pui (de sex masculin sau feminin) al bivoliței; bivolaș, turmac. 2 bivolițe fătătoare, din care una este cu malacu mic (a. 1812). DOC. EC. 70. A cumpărat. . . trei bivolițe cu malacii mici. I. IONESCU, M. 558. Cel leșinat se puse a suge cu buzele, ca un malac. ALECSANDRI, T. 48, cf. PONTBRIANT, D., DDRF, ALEXI, W. Malaci mai mici de 9 luni. NICA, L. VAM. 148. Părea un malac ieșit din mlaștină la soare. CAZIMiR, GR. 8. Astăzi n-am muls bivolița, c-am scăpat de-a supt-o malacul. H III 341. Vreo șapte cete de crap, Și crapii ca malacii, Cînd dă-n nevod, fug ca dracii. PĂSCULESCU, L. P. 177, cf. ALR I 1083/690, 750, A IX 1. ♦ Epitet depreciativ pentru un om mare și leneș. Este un om pimintean ascuns în coșeriu. . . – Du-te de-i spune să vie aici. – Cine? – Iaca malacu... cel din coșeriu. ALECSANDRI, T. 607. Fire-ai al dracului de mălac răgușit. STĂNOIU, C. I. 99, cf. BUL. FIL. V, 190. - Pl.: malaci, -ce. – Și: (regional) mălác, -ă s. m. și f., molóc (H X 206) s. m. – Din bg. малак.

MĂLAC, -Ă s. m. și f. v. malac.

Intrare: malac
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malac
  • malacul
  • malacu‑
plural
  • malaci
  • malacii
genitiv-dativ singular
  • malac
  • malacului
plural
  • malaci
  • malacilor
vocativ singular
  • malacule
  • malace
plural
  • malacilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mălac
  • mălacul
plural
  • mălaci
  • mălacii
genitiv-dativ singular
  • mălac
  • mălacului
plural
  • mălaci
  • mălacilor
vocativ singular
  • mălacule
  • mălace
plural
  • mălacilor
moloc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

malac, malacisubstantiv masculin
malacă, malacesubstantiv feminin

  • 1. Pui al bivoliței. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bivolaș turmac
    • format_quote Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. DLRLC
    • format_quote Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. IONESCU, M. 558. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.