14 definiții pentru malac mălac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MALÁC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

MALÁC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

malac, ~ă smf [At: (a. 1812) DOC. EC. 70 / V: (reg) măl~, moloc / Pl: ~aci, ~ace / E: bg малак] 1 Pui de bivoliță Si: bivolaș, (reg) turmac. 2 (Dep) Om mare și leneș.

MALÁC, malaci, s. m. Pui de bivol; vițelul bivoliței. Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. IONESCU, M. 558. ♦ Fig. (Depreciativ) Om gras; p. ext. nătărău, prost. – Variantă: mălác (STĂNOIU, C. I. 99) s. m.

MALÁC ~ci m. 1) Pui de bivol. 2) derp. rar Om gras și greoi. /<bulg. malak

malac m. vițel de bivol. [Cf. gr. mod. MALAKÓS, moale, plăpând].

malác m. (vgr. malakós, moale, delicat, de unde și bg. malak, malac. Cp. și cu ung. malac, purcel). Turmac, vițel de bivol.

mălac, ~ă smf vz malac


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MALÁC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.

MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

malác (maláci), s. m. – Bivol mic. Ngr. δαμαλάϰι „juncan”, din δαμάλι „vițel”, cf. bg. malak. Der. din gr. μαλαϰός „fraged, tînăr” (Cihac, II, 672; Berneker, II, 11; Tiktin) sau din bg., pusă în legătură cu sl. malŭ „mic” (Tiktin; Candrea) pare mai puțin probabilă.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

malac, -ă, malaci, -e s. m., s. f., adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn.

Intrare: malac
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malac
  • malacul
  • malacu‑
plural
  • malaci
  • malacii
genitiv-dativ singular
  • malac
  • malacului
plural
  • malaci
  • malacilor
vocativ singular
  • malacule
  • malace
plural
  • malacilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mălac
  • mălacul
plural
  • mălaci
  • mălacii
genitiv-dativ singular
  • mălac
  • mălacului
plural
  • mălaci
  • mălacilor
vocativ singular
  • mălacule
  • mălace
plural
  • mălacilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

malac, -ă malac malacă mălac

  • 1. Pui al bivoliței.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bivolaș turmac 2 exemple
    exemple
    • Numai cît pomenise samsaru de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48.
      surse: DLRLC
    • Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. IONESCU, M. 558.
      surse: DLRLC

etimologie: