2 intrări
32 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (5)
- altele (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂCEȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1 (Rosa). [Var.: măcieș s. m.] – Et. nec.
MĂCEȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1 (Rosa). [Var.: măcieș s. m.] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măceș sm [At: N. TEST. (1648), 75v/2o / V: (reg) ~cieș (P: ~ci-eș), ~ciuieș (P: ~ciu-ieș), (rar) ~ciaș, (nob) ~ciș / Pl: ~i / E: nct] 1 Arbust spinos din familia rozaceelor, cu flori roșii, galbene sau roz, rar albe și cu fructe roșii folosite la prepararea ceaiurilor medicinale Si: trandafir sălbatic, (pop) răsură, (reg) cacadâr, rug, rujă (Rosa canina). 2 (Prc) Floare a măceșului (1). 3 (Bot; reg) Păducel (Crataegus Oxyacantha). 4 (Bot; rar) Moșmon (Mespilus germanica).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCEȘ, măceși, s. m. (Și în forma măcieș) Arbust din familia rozaceelor, cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii (Rosa canina); rujă, cacadîr. Privighetoarea... bătea din cînd în cînd melodios în preajma mea, într-un măcieș bătrîn. SADOVEANU, N. F. 164. Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie, MACEDONSKI, O. I 159. – Variantă: măcieș s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCEȘ ~i m. Specie de arbuști spinoși din familia rozaceelor, cu flori roșii, roz sau albe și cu fructe mici, roșii; răsură. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂCIEȘ s. m. v. măceș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂCIEȘ s. m. v. măceș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măciaș sm vz măceș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măcieș sm vz măceș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măciș sm vz măceș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măciuieș sm vz măceș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCIEȘ s. m. V. măceș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măcieș m. trandafir sălbatic care crește mai mult pe coline (Rosa canina). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măciéș (est) și măcéș (vest) m. (cp. cu ung. Mátyás, Mateĭ, și matyó, un fel de poamă). Trandafir sălbatic, cacadîr (rosa canina). Face florĭ galbene, albe și roșiatice cu 5 petale; fructele luĭ îs niște glóbule lungărețe roșiĭ care se coc spre ĭarnă. – În Vs. mecieș. – În județu Ĭașĭ e o diferență între măcieș și cacadîr. V. răsură, rujă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
măceș s. m., pl. măceși
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măceș s. m., pl. măceși
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măceș s. m., pl. măceși
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măceș
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
măcieș.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂCEȘ s. (BOT.; Rosa canina) trandafir sălbatic, (pop.) răsură, (reg.) cacadâr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Ban.) scobituri (pl.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂCEȘ s. v. moșmon, păducel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măceș s. v. MOȘMON. PĂDUCEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂCEȘ s. (BOT.; Rosa canina) trandafir sălbatic, (pop.) răsură, (reg.) cacadîr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Ban.) scobituri (pl.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
măceș (măceși), s. m. – Trandafir-sălbatic (Rosa canina). – Var. măcieș. Megl. măceș. Origine îndoielnică. Poate dintr-un bg. mečeška (šipka), plantă. Arbustul se numește în bg. diva šipka „trandafir sălbatic”, dar cf. numele lat. și sp. Cf. și slov. macés(en) „zadă”. Alte explicații sînt insuficiente: de la mărăciniș (Crețu 345); din sb. mekuša „măr sau pară moale” (Cihac, II, 180), legat de măci; din mag. Mátyás „Matei”, ipoteză care nu explică megl. (Tiktin; Scriban). – Der. măceșe (var. măceașă), s. f. (fructul măceșului).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MĂCÉȘ (MĂCIÉȘ) s. m. Denumire dată speciilor spontane de plante din genul Rosa, familia rozaceelor, cu tulpini alungite grupate în tufe, ramificate, înalte până la 3 m, cu flori imparipenat-compuse, cu flori albe, roz sau galbene, solitare sau grupate câte 2-3 în inflorescențe și cu fructe achene păroase, mici, roșii; se mai numește trandafir de munte sau de pădure (R. canina, R. pendulina ș.a.). Sin. răsură1.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCEȘ subst. 1. – b., 1383 (Glos); – pren. 1583 (Ac Bz 3). 2. Măceș sau Măciș (Dm; C Ștef).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCEȘU DE JOS, com. în jud. Dolj, situată în Câmpia Desnățui, pe malul de E al lacului Bistreț; 1.726 loc. (2000). Pescuit. Biserica Sf. Nicolae (1833), în satul Măceșu de Jos.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCEȘU DE SUS, com. în jud. Dolj, situată în Câmpia Desnățui; 1.768 loc. (2000).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rosa canina L., « Măceș ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori de la roz la albe, odorante, grupate, cîte 1-3, diametru 5 cm, sepale penat-partite, după înflorire reflexe, ghimpi robuști. Stipele, de obicei, mai scurte decît pedunculii. Frunze cu foliole ovat-eliptice, pînă la 4 cm lungime, glabre sau, cel mult pe partea inferioară, puțin păroase. Arbust pînă la 3 m înălțime, cu ghimpi rigizi, lați la bază, recurbați la vîrf, cu tulpini, arcuite, lucioase, verzui. Fructe roșii, eliptice, pînă la 3 cm lungime.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂCÉȘ s. m. (Bot.; adesea la sg. cu sens colectiv) 1. Arbust spinos din familia rozaceelor, cu flori roșii, galbene sau roz, rar albe și cu fructele roșii, răsură, trandafir sălbatic, (regional) cacadîr, rug, rujă (Rosa canina) ; p. r e s t r. floarea acestui arbust. Nu culeg den spin smochine, nece den măceș struguri. N. TEST. (1648), 75r/20, cf. 57v/20. Să să facă garduri vii cu punere de tot soiul de spini, cum e porumbielul, spinul, măceșul. COD. SILV. 35. Pe colină, Măceșii par o florărie. MACEDONSKI, O. I, 159. Cu brîu de măcieș, m-o-ncins. SEVASTOS, N. 13. Din marea albă de zăpadă răsăreau pe alocuri tufe de măcieși singuratici. SĂM. VI, 884. Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. Privește. . . malul pe care se zbat în vînt cîțiva măceși. GALACTION, O. 169. Cîțiva mesteacăni și fagi subțiri, au crescut tîrziu, printre măcieși și tufe de porumbrică. C. PETRESCU, R. DR. 54. Frunza măcieșilor sticlește la soare. SADOVEANU, O. VII, 193. Miros de miriști coapte și de răzoare în care tocmai se scutură măceșii. STANCU, R. A. I, 216. Frunză verde măcieș, Mare groazâ-i sus, la Ieși. ALECSANDRI, P. P. 179. Frunză verde măciuieș, La portiță la cireș Iese Catincuța-n fes Și dă gură făr-de greș. ȘEZ. II, 223, cf. I, 75, 121, 176, II, 139, VIII, 28. Să nu pui rugi, măceși pe foc. ib. XII, 171, cf. XV, 12, 64, 88. De vîrful măceșilor l-am atîrnat. MAT. FOLK. 653. Foai verdi macieș, Drag Mń-o fos[t] drumu la leș, Șî călări și pi ĝos. VASILIU, C. 101. Dintr-un măcieș iese un trandafir. ZANNE, P. IX, 486. Ce e cu pană, Și nu-i cătană. Zgîrie, Și mîță nu e? E verde și nu e șopîrlă; Dinți are și gură n-are (Măceșul). GOROVEI, C. 219. ◊ F i g. Pentru leacurile din măceșii sînului tău Am înfruntat mînia lui Dumnezău. ARGHEZI, V. 248. 2. (Regional) Păducel (Crataegus Oxyacantha). Cf. BARCIANU, ALR SN III h 629. 3. (Rar) Moșmon (Mespilus germanica). Cf.TDRG. - Pl.:măceși.- Și:(regional) măciéș (pronunțat: -ci-eș), măciuiéș (pronunțat: -ciu- ieș), (rar) măciáș (COSTINESCU), (neobișnuit) măcíș (POLIZU) s. m. - Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCIAȘ s. m. v. măceș.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCIÉȘ s. m. v. măceș.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCÍȘ s. m.. v. măceș.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCIUIÉȘ s. m. v. măceș.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
măceș, măceșisubstantiv masculin
- 1. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, răsură, rug (Rosa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Privighetoarea... bătea din cînd în cînd melodios în preajma mea, într-un măcieș bătrîn. SADOVEANU, N. F. 164. DLRLC
- Boschete de măcieș întindeau triumfale arcuri roze. ANGHEL, PR. 57. DLRLC
- E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie. MACEDONSKI, O. I 159. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09