2 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.

LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.

lupta [At: PSALT. 107 / Pzi: lupt / E: ml luctare] 1 vrr A se bate corp la corp cu cineva Si: (pop) a se încăiera, (îvp) a se măsura. 2-3 vir A fi în război cu cineva Si: (înv) a se oști, a se răsgloti, a voinici. 4-5 vir (Pop; îe) A (se) ~ în luptă dreaptă A (se) bate respectând anumite reguli. 6 vt (Îvr; fig) A prigoni. 7 vt A învinge. 8-9 vir (Fig; d. oameni) A depune eforturi deosebite, fizice, intelectuale etc., pentru a realiza, a depăși sau a obține ceva Si: a se chinui, (îvp) a se sforța, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma. 10 vrr (Pop; îe) A se ~ ziua cu noaptea A se face ziuă. 11-12 vtr (Îe) A (se) ~ pentru existență A (se) lupta pentru supraviețuire. 13-14 vir (Udp „împotriva”, „contra”, îvr „asupra”) A opune rezistență. 15-16 vir (Irn; cu determinări care indică mâncare sau băutură) A se forța să termine ceva de mâncat sau de băut. 17-18 vir (Îvr) A nu lăsa să se manifeste sentimentele. 19 vr (Îvr; îe) A se ~ cu frica și nădejdea A oscila între frică și speranță. 20 vr (Pop; îe) A se ~ cu gândul A fi preocupat în mod constant și intens de ceva. 21 vr (Irn; îe) A se ~ cu morile de vânt A întreprinde acțiuni inutile. 22 vr (Îae) A înfrunta dușmani ireali. 23 vr (Pfm; îe) A se ~ cu moartea (sau între viață și moarte) A fi în agonie. 24 vr (Pop; îe) A se ~ cu somnul A încerca să rămână treaz. 25 vr (Rar) A se descurca. 26-27 vir (Fig; d. oameni) A înfrunta chinuri, suferințe etc. Si: a se chinui, a îndura, a pătimi, a răbda, a suferi. 28-29 vir (Pex) A (se) agita. 30 vt A persecuta. 31 vr (Înv) A asalta. 32-33 vir (D. oameni sau grupuri de oameni, instituții etc.) A fi în dispută în scopul dobândirii sau al recunoașterii întâietății. 34 vr A polemiza. 35 vr A oscila între două impulsuri. 36 vr (Pfm; îe) A se ~ cu sine (cu inima sa, cu el) însuși A se autocontrola. 37 vr (Pop; îe) A se ~ cu viața (sau cu lumea (întreagă) A înfrunta dificultățile și neajunsurile existenței.

LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. A se prinde corp la corp cu cineva pentru a-l învinge, pentru a-l doborî; a se lua la trîntă cu cineva; a se bate (pe viață și pe moarte) cu cineva. Învăță Ercule de la un alt dascăl cum să se lupte cu tot felul de arme. ISPIRESCU, U. 20. Greu m-am luptat... dar i-am venit de hac zmeului. ALECSANDRI, T. I 391. ◊ Refl. reciproc. Noi ne-om lupta Luptă cu dreptate, Fără strîmbătate... Și zicînd cuvîntul Brațele-ntindea, Pe turc cuprindea. ANT. LIT. POP. I 394. Din luptă să ne luptăm, din pușcă să ne pușcăm. ȘEZ. I 53. ◊ Intranz. (Rar) Ian așteapt-așteapt-așteaptă Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59. 2. Refl. A se război, a purta război. Amazoanele acestea erau niște muieri viteze... Ele se luptau cu oricine se scula asupra țării lor. ISPIRESCU, U. 50. (În personificări) Eu țin ca un frate la tine! Ridică tu tabăra ta, Tu, codrule, nu te lăsa Și luptă-te bine! COȘBUC, P. I 237. ◊ Fig. Se cunoștea că se lupta în sine mustrarea cugetului și presimțirea. NEGRUZZI, S. I 53. ◊ Expr. Se luptă ziua cu noaptea = se crapă de ziuă. ◊ Intranz. Prin foc... Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm. ALECSANDRI, O. 241. ◊ Tranz. (Cu complement intern) Luptă-ți lupta cu dreptate. ȘEZ. II 6. 3. Refl. Fig. (Adesea construit cu prep. «cu») A se apăra împotriva a ceva, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol, o nevoie. Se luptase cu sărăcia, și dăduse cu pieptul înainte prin toate greutățile. DUMITRIU, N. 166. Este el, cum îl arată sabia lui și armura... Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura? ALEXANDRESCU, P. 133. Singur era să rămîie în corabie să se lupte cu valurile mării. DRĂGHICI, R. 11. ◊ Fig. Frenetic și dezlănțuit... [Oltul] se luptă cu munții. BOGZA, C. O. 163. ◊ Intranz. Crîngașu își aduse aminte de Cîrlig, și-l închipui luptînd cu apele crescute, îndiguind ogorul. CAMILAR, TEM. 198. Omul e dator să lupte cît a putea cu valurile vieții. CREANGĂ, P. 235. Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137. ♦ Intranz. (Construit cu prep. «cu», «contra», «împotriva») A combate. A lupta cu prejudecățile. A lupta contra abuzurilor. 4. Intranz. (Construit cu prep. «pentru») A se strădui, a depune toate eforturile pentru a obține ceva. Popoarele luptă pentru pace.

A SE LUPTÁ mă lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. ◊ Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare

A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. ~ cu dușmanul. ~ corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare

luptà v. 1. a se prinde piept Ia piept cu cineva spre a-l da la pământ: se luptă băieții; 2. se zice despre orice combatere: armatele se luptară vitejește; 3. fig. a se împotrivi: s’a luptat mult timp cu suferința [Lat LUCTARE].

LÚPTĂ, lupte, s. f. 1. Înfruntare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri. ♦ (La pl.) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. ◊ Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. ♦ Fig. Efortul a doi adversari sau a două puteri rivale pentru a-și impune voința. ◊ Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată (pe plan economic, politic și ideologic) între clase cu interese fundamentale opuse. 3. Efort depus de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere. – Lat. lucta.

luptă sf [At: MARDARIE, L. 225 / V: (înv) lupt / Pl: ~te / E: ml lucta] 1 (De obicei după verbul „a se apuca”, „a se lua”, „a se prinde”) Bătaie între două sau mai multe persoane, în care se folosesc sau nu armele Si: (îvr) luptare. 2 (Îs) ~ dreaptă Luptă (1) corp la corp, fără arme și fară vicleșuguri. 3 (Lpl) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. 4 (Lpl; îs) ~te clasice (sau greco-romane) Formă de lupte (3) la care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului, de la linia de centură în sus. 5 (Lpl; îs) ~te libere Formă de lupte (3) la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 6 (Spc) Înfruntare dintre oameni și animale, mai ales în scopul salvării vieții. 7 (Pan) Încăierare care are loc între animale în timpul vânătorii, în cadrul unor spectacole de divertisment etc. sau între masculi în perioada de reproducere. 8 (Irn; între persoane de sex opus) Hârjoană. 9 (Fig) Mișcare dezordonată și nestăvilită. 10 Ciocnire armată între două forțe inamice Si: bătaie (21), (îrg) bătălie (1), (rar) război, războire. 11 (Înv; îs) Om de ~ Combatant. 12 (Lpl; îs) ~te interne Confruntări, de obicei armate, între cetățenii aceleiași țări. 13 (Prc; îas) Confruntări, armate sau nu, între membrii aceluiași partid, grup politic etc. 14 (Spc; îs) ~ biologică Metodă de distrugere a speciilor dăunătoare culturilor agricole, prin utilizarea prădătorilor și a paraziților lor naturali sau a unor produse de natură biologică. 15 (Spc; îs) ~ integrată Ansamblu de mijloace și metode, fizice, chimice, biologice, utilizate împotriva dăunătorilor agricoli. 16 (Înv; îs) Car de ~ Vehicul ușor, cu două roți, blindat, cu tracțiune animală, care servea, în Antichitate și în Evul Mediu, ca mijloc de deplasare rapidă a luptătorilor pe câmpul de luptă în timpul desfășurării acțiunilor militare. 17 (Înv; îs) Ordine de ~ Organizare a trupelor și a dispozitivelor de luptă (10) în teren. 18 (Îs) Tovarăș de ~ Camarad. 19 (Pex; îas) Soldat. 20-21 (Îljv) Fără ~ (În mod) pașnic. 22-23 (D. țări, popoare etc.; îe) A (se) angaja în ~ A (se) implica în cheltuielile și pregătirile pentru desfășurarea unor acțiuni armate. 24 (Îe) A se ridica la ~ A veni la război Si: a se mobiliza. 25 (Îe) A scoate din ~ A îndepărta de pe câmpul de luptă ceva sau pe cineva devenit ineficient. 26 (Înv; îe) A se scula (asupra cuiva) cu ~ A declanșa un conflict, o ceartă, un atac etc. împotriva cuiva. 27 (D. oameni; îe) A cădea în ~ A muri în timpul unei confruntări armate. 28 (D. țări, persoane; îe) A intra în ~ A interveni cu trupe, tehnică militară etc. în desfășurarea unui război. 29 Efort depus de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 30 (Udp „pentru”, „spre”, care indică domeniul, scopul, caracterul) Curent care grupează sau mobilizează un număr mare de oameni în jurul unor interese, idealuri etc. 31s) ~ta pentru existență Denumire dată de Charles Darwin confruntării dintre indivizii aceleiași specii, dintre specii diferite sau dintre organisme și mediul abiotic, prin care își asigură supraviețuirea indivizii care se adaptează cel mai ușor. 32 (Pex; șîs ~ta pentru viață, trai sau ~ta vieții) Totalitate a eforturilor, acțiunilor etc. depuse în scopul asigurării celor necesare traiului zilnic. 33 (Îla) De ~ Militant. 34 (Îvp; îe) A lupta ~te A depune eforturi. 35 (Pop; îe) A avea ~te A se confrunta cu mari greutăți. 36 Efort depus de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere etc. 37 (Udp „contra”, „cu”, „împotriva”) Împotrivire. 38 (Îvr) Acțiune agresivă Si: (înv) pătimire, vrăjmășie, zbucium. 39 (Îvr; îe) A-i da (cuiva) ~ A persecuta. 40 (Fig; udp „cu”, „între” etc.) Ciocnire între două forte, tendințe, fenomene etc., care se manifestă sau se dezvoltă în sens contrar. 41 (Rar; îs) ~ de partid Activitate politică desfășurată în favoarea propriului partid și în dauna intereselor obștești. 42 (Înv; în teoria marxist-leninistă; îs) ~ de clasă Luptă (40) desfășurată pe plan ideologic, politic și economic între clase cu interese opuse. 43 (Pex) Polemică. 44 (Reg; îe) A se da pe (sau în) ~ A se trânti.

LÚPTĂ, lupte, s. f. 1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri. ♦ (La pl.) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. ◊ Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. ♦ Fig. Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar. ◊ Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamentale opuse. 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere. – Lat. lucta.

LÚPTĂ, lupte, s. f. 1. (Uneori în construcție cu verbul «a se lua») Încleștare corp la corp între două persoane care caută să se învingă una pe alta; încăierare (pe viață și pe moarte) între două persoane. Se luară la luptă. Cum îl prinse, cum nu-l prinse... destul că îl trînti la pămînt încît pînă în grumazi s-a cufundat. RETEGANUL, P. III 70. În săbii să ne tăiem... ori în luptă să ne luptăm. ISPIRESCU, L. 42. Bine că mi-ai venit Făt-Frumos... hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare. EMINESCU, N. 10. ◊ Luptă dreaptă = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii sau ajutor străin. Se învoiră să se ia la luptă dreaptă. ISPIRESCU, L. 87. Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. EMINESCU, N. 7. ◊ Fig. Să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137. ♦ (Sport; uneori determinat prin «greco-romană») Întrecere între doi luptători în care fiecare caută să trîntească pe adversar cu omoplații la pămînt fără să folosească procedee dureroase. 2. (Mil.) Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. V. război. Zidurile clădirilor uzinei purtau încă urmele luptelor care s-au dat aci pentru fiecare palmă de pămînt. STANCU, U.R.S.S. 193. Lupta iar începe... dușmanii zdrobiți Cad ca niște spice de securi loviți. BOLINTINEANU, O. 34. Lupta urlă, se-ncleștează Și barbarii toți, grămadă, Morții crude se dau pradă. ALECSANDRI, P. II 16. Săcuii se apucară a căuta, prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind... și după ce-i uciseră mai pe toți, se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258. ♦ Fig. Ciocnire între două forțe care lucrează în sens contrar. Lupta dintre vechi și nou. 3. (În expr.) Luptă de clasă = lupta dintre exploatatori și exploatați, expresie a caracterului de neîmpăcat al intereselor de clasă, constituind forța motrice de dezvoltare în societatea împărțită în clase antagoniste; în capitalism ea duce în mod inevitabil la prăbușirea societății burgheze și la instaurarea dictaturii proletariatului, care are drept scop lichidarea claselor și crearea societății comuniste. 4. Efort depus de cineva pentru a se apăra; străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie. Aș vrea ca și la-ntorsul meu Să fii aici să-mi dai să beu; Iar ea, tot nemișcată stînd, Cu ochii-n jos și tremurînd De lupta ei, tîrziu și greu, Rosti sfioasă: Cînd? COȘBUC, P. I 281. Pepeleo!... de azi începe o viață plină de lupte pentru tine. ALECSANDRI, T. I 402. 5. (Urmat de o determinare introdusă prin prep. «pentru») Acțiune întreprinsă pentru a obține ceva, strădanie. Haide cu noi, bătrîne, și-ai să-ntinerești. Fiindcă munca noastră îi miez din lupta noastră: o luptă cinstită și dreaptă pentru un trai mai bun, pentru o viață mai bună tuturor. DAVIDOGLU, M. 61. Oamenii de știință sovietici... merg zi de zi mai departe în lupta pentru păstrarea sănătății poporului sovietic. STANCU, U.R.S.S. 127. 6. (Urmat de o determinare introdusă prin prep. «contra», «împotriva», «cu») Combatere. Lupta împotriva superstițiilor.În lupta cu decadentismul, arta progresistă se dezvoltă și se întărește. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2898.

LÚPTĂ ~e f. 1) Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane. 2) Întrecere sportivă între doi luptători. 3) Ciocnire între două forțe armate dușmane. 4) fig. Ciocnire între două forțe (tendințe) care acționează în sens contrar (pe plan politic și economic). 5) Efort, străduință pentru a învinge o greutate, pentru a-și crea condiții normale de trai. 6) Efort, străduință pentru combaterea unor idei sau concepții. [G.-d. luptei] /<lat. lucta

luptă f. 1. exercițiu de cercare a puterilor: luptă dreaptă; 2. bătălie: pacea puse capăt luptei sângeroase; 3. fig. discuțiune, ceartă: luptă electorală. [Lat. LUCTA].

lupt, a v. intr. (lat. lŭctarĭ și lŭctare, a lupta; it. lottare, pv. sp. luchar, vfr. luitier, nfr. lutter, cat. lluytar, pg. lutar). Mă bat: a lupta cu dușmaniĭ (saŭ contra dușmanilor), a lupta pentru patrie, (fig.) a lupta în alegerĭ. V. refl. A te lupta cu dușmaniĭ, pentru patrie. Fac exercițiĭ de luptă: băĭețiĭ se luptă.

lúptă f., pl. e (lat. lŭcta, it. lotta, vpv. sp. lucha, fr. lutte, pg. luta). Bătălie, bătaĭe între armate: lupta de la Valea Albă. Exercițiŭ de luptă, trîntă: lupta franceză. Fig. Luptă electorală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luptá (a ~) vb., ind. prez. 3 lúptă

luptá vb., ind. prez. 1 sg. lupt, 3 sg. și pl. luptă

lúptă s. f., g.-d. art. lúptei; pl. lúpte

lúptă s. f., g.-d. art. lúptei; pl. lúpte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUPTÁ vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne ~ în luptă dreaptă.) 2. (MIL.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dușmanul.) 3. v. strădui.

LUPTA vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne ~ în luptă dreaptă.) 2. (MIL.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dușmanul.) 3. a se sforța, a se sili, a se strădui. (Se ~ să împiedice răul.)

arată toate definițiile

Intrare: lupta
verb (V3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lupta
  • luptare
  • luptat
  • luptatu‑
  • luptând
  • luptându‑
singular plural
  • luptă
  • luptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lupt
(să)
  • lupt
  • luptam
  • luptai
  • luptasem
a II-a (tu)
  • lupți
(să)
  • lupți
  • luptai
  • luptași
  • luptaseși
a III-a (el, ea)
  • luptă
(să)
  • lupte
  • lupta
  • luptă
  • luptase
plural I (noi)
  • luptăm
(să)
  • luptăm
  • luptam
  • luptarăm
  • luptaserăm
  • luptasem
a II-a (voi)
  • luptați
(să)
  • luptați
  • luptați
  • luptarăți
  • luptaserăți
  • luptaseți
a III-a (ei, ele)
  • luptă
(să)
  • lupte
  • luptau
  • lupta
  • luptaseră
Intrare: luptă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luptă
  • lupta
plural
  • lupte
  • luptele
genitiv-dativ singular
  • lupte
  • luptei
plural
  • lupte
  • luptelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lupta

  • 1. reflexiv reciproc A se bate corp la corp cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Învăță Ercule de la un alt dascăl cum să se lupte cu tot felul de arme. ISPIRESCU, U. 20.
      surse: DLRLC
    • Greu m-am luptat... dar i-am venit de hac zmeului. ALECSANDRI, T. I 391.
      surse: DLRLC
    • Noi ne-om lupta Luptă cu dreptate, Fără strîmbătate... Și zicînd cuvîntul Brațele-ntindea, Pe turc cuprindea. ANT. LIT. POP. I 394.
      surse: DLRLC
    • Din luptă să ne luptăm, din pușcă să ne pușcăm. ȘEZ. I 53.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv rar Ian așteapt-așteapt-așteaptă Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv reciproc intranzitiv A se război, a purta război, a fi în război cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: război (vb.) 5 exemple
    exemple
    • Amazoanele acestea erau niște muieri viteze... Ele se luptau cu oricine se scula asupra țării lor. ISPIRESCU, U. 50.
      surse: DLRLC
    • personificat Eu țin ca un frate la tine! Ridică tu tabăra ta, Tu, codrule, nu te lăsa Și luptă-te bine! COȘBUC, P. I 237.
      surse: DLRLC
    • figurat Se cunoștea că se lupta în sine mustrarea cugetului și presimțirea. NEGRUZZI, S. I 53.
      surse: DLRLC
    • Prin foc... Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm. ALECSANDRI, O. 241.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Luptă-ți lupta cu dreptate. ȘEZ. II 6.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv intranzitiv figurat A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împotrivi 7 exemple
    exemple
    • Se luptase cu sărăcia, și dăduse cu pieptul înainte prin toate greutățile. DUMITRIU, N. 166.
      surse: DLRLC
    • Este el, cum îl arată sabia lui și armura... Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura? ALEXANDRESCU, P. 133.
      surse: DLRLC
    • Singur era să rămîie în corabie să se lupte cu valurile mării. DRĂGHICI, R. 11.
      surse: DLRLC
    • figurat Frenetic și dezlănțuit... [Oltul] se luptă cu munții. BOGZA, C. O. 163.
      surse: DLRLC
    • Crîngașu își aduse aminte de Cîrlig, și-l închipui luptînd cu apele crescute, îndiguind ogorul. CAMILAR, TEM. 198.
      surse: DLRLC
    • Omul e dator să lupte cît a putea cu valurile vieții. CREANGĂ, P. 235.
      surse: DLRLC
    • Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv figurat A se strădui să obțină ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Popoarele luptă pentru pace.
      surse: DLRLC

etimologie:

luptă

  • 1. Înfruntare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele).
    exemple
    • Se luară la luptă. Cum îl prinse, cum nu-l prinse... destul că îl trînti la pămînt încît pînă în grumazi s-a cufundat. RETEGANUL, P. III 70.
      surse: DLRLC
    • În săbii să ne tăiem... ori în luptă să ne luptăm. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Bine că mi-ai venit Făt-Frumos... hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare. EMINESCU, N. 10.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Luptă dreaptă = luptă corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se învoiră să se ia la luptă dreaptă. ISPIRESCU, L. 87.
        surse: DLRLC
      • Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. EMINESCU, N. 7.
        surse: DLRLC
      • figurat Să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (la) plural Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.2.1. Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului (de la linia de centură în sus).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.2.2. Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor.
        surse: DEX '09
  • 2. Ciocnire armată între două forțe inamice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bătălie 4 exemple
    exemple
    • Zidurile clădirilor uzinei purtau încă urmele luptelor care s-au dat aci pentru fiecare palmă de pămînt. STANCU, U.R.S.S. 193.
      surse: DLRLC
    • Lupta iar începe... dușmanii zdrobiți Cad ca niște spice de securi loviți. BOLINTINEANU, O. 34.
      surse: DLRLC
    • Lupta urlă, se-ncleștează Și barbarii toți, grămadă, Morții crude se dau pradă. ALECSANDRI, P. II 16.
      surse: DLRLC
    • Săcuii se apucară a căuta, prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind... și după ce-i uciseră mai pe toți, se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Efortul a doi adversari sau a două puteri rivale pentru a-și impune voința.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • Lupta dintre vechi și nou.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar.
        surse: DEX '98 DLRLC
      • 2.1.1. Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată (pe plan economic, politic și ideologic) între clase cu interese fundamentale opuse.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 3. Efort depus de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Aș vrea ca și la-ntorsul meu Să fii aici să-mi dai să beu; Iar ea, tot nemișcată stînd, Cu ochii-n jos și tremurînd De lupta ei, tîrziu și greu, Rosti sfioasă: Cînd? COȘBUC, P. I 281.
      surse: DLRLC
    • Pepeleo!... de azi începe o viață plină de lupte pentru tine. ALECSANDRI, T. I 402.
      surse: DLRLC
  • 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: combatere 2 exemple
    exemple
    • Lupta împotriva superstițiilor.
      surse: DLRLC
    • În lupta cu decadentismul, arta progresistă se dezvoltă și se întărește. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2898.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Acțiune întreprinsă pentru a obține ceva.
      surse: DLRLC sinonime: strădanie 2 exemple
      exemple
      • Haide cu noi, bătrîne, și-ai să-ntinerești. Fiindcă munca noastră îi miez din lupta noastră: o luptă cinstită și dreaptă pentru un trai mai bun, pentru o viață mai bună tuturor. DAVIDOGLU, M. 61.
        surse: DLRLC
      • Oamenii de știință sovietici... merg zi de zi mai departe în lupta pentru păstrarea sănătății poporului sovietic. STANCU, U.R.S.S. 127.
        surse: DLRLC

etimologie: