2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUMINÍST2, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Adept al luminismului2; iluminist. – Lumină + suf. -ist (după iluminist).

LUMINÍST2, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Adept al luminismului2; iluminist. – Lumină + suf. -ist (după iluminist).

LUMINÍST1, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Pictor care folosește efecte de lumină. – Din fr. luministe.

LUMINÍST1, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Pictor care folosește efecte de lumină. – Din fr. luministe.

luminist2, ~ă smf, a [At: DEX / Pl: ~iști, ~e / E: lumină + -ist cf iluminist] 1-2 (Adept) al luminismului2 Si: iluminist.

LUMINÍST s.m. 1. Iluminist. 2. Adept al luminismului (2). [< fr. luministe].

LUMINÍST2, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al luminismului. II. s. m. f. pictor care folosește efecte de lumină. (< lumină + -ist)[1]

  1. Sensul II. dublează definiția pentru LUMINIST1, probabil poate fi omis. — cata

LUMINIST1, -Ă s. m. f. pictor care practică efecte de lumină. (< fr. luministe)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luminístă (pictoriță, iluministă) s. f., g.-d. art. luminístei; pl. luminíste

luminístă (pictoriță, iluministă) s. f., pl. luminíste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUMINÍST s., adj. iluminist. (Un mare ~.)

Intrare: luministă (adeptă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luministă
  • luminista
plural
  • luministe
  • luministele
genitiv-dativ singular
  • luministe
  • luministei
plural
  • luministe
  • luministelor
vocativ singular
  • luministă
  • luministo
plural
  • luministelor
Intrare: luministă (pictoriță)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luministă
  • luminista
plural
  • luministe
  • luministele
genitiv-dativ singular
  • luministe
  • luministei
plural
  • luministe
  • luministelor
vocativ singular
  • luministă
  • luministo
plural
  • luministelor

luminist, -ă (adept) luministă

etimologie:

  • limba franceză Lumină + sufix -ist (după iluminist).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

luminist, -ă (pictor) luministă

  • 1. Pictor care folosește efecte de lumină.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: