9 definiții pentru iluminist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILUMINÍST, -Ă, iluminiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iluminismului; luminist2, iluminator. 2. Adj. Care aparține iluminismului, privitor la iluminism; luminist2. – Din fr. illuministe.

ILUMINÍST, -Ă, iluminiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iluminismului; luminist2, iluminator. 2. Adj. Care aparține iluminismului, privitor la iluminism; luminist2. – Din fr. illuministe.

iluminist, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fr illuministe] 1-4 smf, a (Adept) al iluminismului (1-2). 5-6 a Care este specific iluminismului (1-2). 7-8 a Privitor la iluminism (1-2).

ILUMINÍST, iluminiști, s. m. Adept al iluminismului. Partidul înfăptuiește educarea comunistă a maselor nu în maniera iluminiștilor, nu în mod abstract, ci în legătură indisolubilă cu soluționarea sarcinilor practice ale construirii socialismului și comunismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 35.

ILUMINÍST, -Ă adj. Referitor la iluminism, care aparține iluminismului. // s.m. și f. Adept al iluminismului. [< fr. illuministe].

ILUMINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iluminismului; luminist. (< fr. illuministe)

ILUMINÍST2 ~ști m. Adept al iluminismului. /<it. illuminista, fr. illuministe


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iluminíst adj. m., s. m., pl. iluminíști; adj. f., s. f. iluminístă, pl. iluminíste

iluminíst s. m., adj. m. luminist


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ILUMINÍST s., adj. luminist. (Un mare ~.)

Intrare: iluminist (s.m.)
iluminist2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iluminist
  • iluministul
  • iluministu‑
plural
  • iluminiști
  • iluminiștii
genitiv-dativ singular
  • iluminist
  • iluministului
plural
  • iluminiști
  • iluminiștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iluminist, -ă (persoană) iluministă

etimologie: