opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUMINÍST2, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Adept al luminismului2; iluminist. – Lumină + suf. -ist (după iluminist).

LUMINÍST2, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Adept al luminismului2; iluminist. – Lumină + suf. -ist (după iluminist).

LUMINÍST1, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Pictor care folosește efecte de lumină. – Din fr. luministe.

LUMINÍST1, -Ă, luminiști, -ste, s. m. și f. Pictor care folosește efecte de lumină. – Din fr. luministe.

luminist2, ~ă smf, a [At: DEX / Pl: ~iști, ~e / E: lumină + -ist cf iluminist] 1-2 (Adept) al luminismului2 Si: iluminist.

luminist1, ~ă smf [At: DEX2 / Pl: ~iști, ~e / E: fr luministe] Pictor care folosește luminismul1.

LUMINÍST s.m. 1. Iluminist. 2. Adept al luminismului (2). [< fr. luministe].

LUMINÍST2, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al luminismului. II. s. m. f. pictor care folosește efecte de lumină. (< lumină + -ist)[1]

  1. Sensul II. dublează definiția pentru LUMINIST1, probabil poate fi omis. — cata

LUMINIST1, -Ă s. m. f. pictor care practică efecte de lumină. (< fr. luministe)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luminíst (pictor, iluminist) s. m., pl. luminíști

luminíst (pictor, iluminist) s. m., pl. luminíști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUMINÍST s., adj. iluminist. (Un mare ~.)

Intrare: luminist (adept)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luminist
  • luministul
  • luministu‑
plural
  • luminiști
  • luminiștii
genitiv-dativ singular
  • luminist
  • luministului
plural
  • luminiști
  • luminiștilor
vocativ singular
  • luministule
  • luministe
plural
  • luminiștilor
Intrare: luminist (pictor)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luminist
  • luministul
  • luministu‑
plural
  • luminiști
  • luminiștii
genitiv-dativ singular
  • luminist
  • luministului
plural
  • luminiști
  • luminiștilor
vocativ singular
  • luministule
  • luministe
plural
  • luminiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

luminist, -ă (adept) luministă

etimologie:

  • limba franceză Lumină + sufix -ist (după iluminist).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

luminist, -ă (pictor) luministă

  • 1. Pictor care folosește efecte de lumină.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: