13 definiții pentru litie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÍTIE, litii, s. f. 1. Slujbă religioasă ortodoxă pentru obținerea unor roade bogate și pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioși. 2. Pâine care se sfințește cu prilejul litiei (1). – Din sl. litija.

LÍTIE, litii, s. f. 1. Slujbă religioasă ortodoxă pentru obținerea unor roade bogate și pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioși. 2. Pâine care se sfințește cu prilejul litiei (1). – Din sl. litija.

litie sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: slv литиꙗ] 1 Slujbă religioasă ortodoxă pentru obținerea unor roade bogate și pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioși. 2 Pâine care se sfințește cu prilejul litiei (1).

LÍTIE ~i f. 1) Slujbă religioasă care constă în rugăciuni pentru obținerea unei recolte bogate și pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă. 2) Pâine sfințită cu această ocazie. /<sl. litija

litie f. procesiune însoțită cu rugăciuni și cântări în semn de penitență sau cu ocaziunea unor calamități publice. [Gr. mod.].

lítie f. (vsl. litiĭa, d. ngr. liti, rugăcĭune). Vechĭ. Procesiune religioasă,. Azĭ. Serviciŭ bisericesc în ajunu hramurilor, cînd preutu, avînd înainte cincĭ prescurĭ, vin, grîŭ și unt-de-lemn, cere de la D-zeŭ belșug. Prescură (cruciformă) sfințită la acest serviciŭ și care se împarte credincĭoșilor. V. anaforă, colac, lipie, zitie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lítie (-ti-e) s. f., art. lítia (-ti-a), g.-d. art. lítiei; pl. lítii, art. lítiile (-ti-i-)

lítie s. f. (sil. -ti-e), art. lítia (sil. -ti-a), g.-d. art. lítiei; pl. lítii, art. lítiile (sil. -ti-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lítie (lítii), s. f.1. (Înv.) Procesiune. – 2. Rugăciune făcută în ajunul anumitor sărbători. – 3. Azimă, anafură. Ngr. λιτή, prin intermediul sl. (v. sb., bg., cr., rus.) litija (Tiktin; Vasmer, Gr., 90). – Der. litier, s. n. (tablă de metal pentru ofrande).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

litíe, litii, s.f. – (bis.) Rugăciunea ce se face la miezul nopții, înaintea sărbătorilor mari, când se binecuvântează pâine, grâu, vin, undelemn, cu care apoi se unge fruntea credincioșilor (Bârlea, 1924): „Să fii gazdă-n veselie / Ca să mergem la litie” (Bârlea, 1924, I: 138). – Din sl. litija (Tiktin, Vasmer, cf. DER; DEX, MDA) < ngr. liti „rugăciune” (Șăineanu, Scriban, DER).

litíe, litii, s.f. – (rel.) Rugăciunea ce se face la miezul nopții, înaintea sărbătorilor mari, când se binecuvântează pâine, grâu, vin, undelemn, cu care apoi se unge fruntea credincioșilor (Bârlea 1924): „Să fii gazdă-n veselie / Ca să mergem la litie” (Bârlea 1924 I: 138). – Din sl. litija (DEX).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

lítie, litii s. f. 1. Slujbă religioasă care se săvârșește numai în cadrul vecerniei din ajunul sărbătorilor mari (praznice, sfinți cu „priveghere” sau hramuri) și, mai rar, în ajunul duminicilor, când se sfințesc ofrandele aduse de credincioși: pâinile (artosele), grâul, vinul și untdelemnul. 2. Pâine care se sfințește de preot cu prilejul litiei (1) și care se împarte credincioșilor. – Din sl. litija (< gr. liti).

Intrare: litie
  • silabație: li-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • litie
  • litia
plural
  • litii
  • litiile
genitiv-dativ singular
  • litii
  • litiei
plural
  • litii
  • litiilor
vocativ singular
plural

litie

  • 1. Slujbă religioasă ortodoxă pentru obținerea unor roade bogate și pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioși.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: procesiune
  • 2. Pâine care se sfințește cu prilejul litiei.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: