opțiuni
  • info

3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lioarcă sf vz leoarcă2

lioarcă f. broască râioasă. [Cf. germ. dial. LORK]. ║ adv. udat până la oase: ud lioarcă.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. (Fam.) Foarte ud, plin de apă; bleașcă. [Pr.: leoarcă] – Liur + suf. -că.

leoarcă1 [At: KLEIN, D. / V: leor~, lior~, liur~, / E: cf liur] 1 sf Vin făcut din tescovină și apă. 2 sf (Pex) Liur (2). 3 sf (Buc; Trs) Rachiu. 4 sf (Reg) Aliment lichid, puțin consistent. 5 av (Șîs ud ~) Plin de apă, de sudoare etc. 6 a (Pex; îas) Foarte ud. 7 a (Îlav) Beat ~ Foarte beat.

leoarcă2 sf [At: N. LEON, MED. 80 / V: lio~ / Pl: ~rce / E: ger Larch] (Ban) 1 (Zlg) Broască râioasă (Bufo vulgaris). 2 (Zlg) Brotac (Hyla arborea). 3 (Dep) Femeie imorală.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. Foarte ud, plin de apă; bleașcă. [Pr.: leoar-că] – Liur + suf. -că.

LEOÁRCĂ adj. invar. Ud, plin de apă. Văzu cîțiva civili leoarcă, răsuflînd greu. CAMILAR, N. II 217. Aprins la față și leoarcă de sudoare, căzu jos ca un bujor frînt de ploaie. GALACTION, O. I 163. ◊ (Adverbial) Își ștergea sudoarea... cu niște batiste mototolite, ude leoarcă. DELAVRANCEA, S. 136. Își scoase hainele – pe spate și pe piept, cămașa i se făcuse leoarcă. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. Un vînt și o ploaie!... ne-a făcut leoarcă pe toți. CARAGIALE, O. II 342. – Pronunțat: leoar-.

LEOÁRCĂ adj. invar. Care este foarte ud; care este plin de apă. [Sil. leoar-] /Liur + suf. ~că

leoárcă V. leorcă.

leórcă, leoárcă și lĭúrcă adv. (imit. după zgomotu apeĭ care se scurge din haĭnele ude. V. fleorcă și ghĭolcă). Fam. Ud leorcă, ud de tot (cĭucĭulete, bleașcă): cu haĭnele leorcă. S. f. Bulearcă: o lĭurcă de ceaĭ! – Leo- în Mold. sud, leoa- în Munt. Mold., lĭu- în Mold. Trans. V. lișteav.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lioarcă.

leoárcă2 (fam.) (leoar-) adj. invar., adv.

leoárcă1 (înv., pop.) (leoar-) s. f.

leoárcă s. f., adj. invar., adv. (sil. leoar-)

leoarcă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. ciuciulete, (reg.) lișteav, (Mold. și Bucov.) bleașcă. (Om ~; s-a întors ~.)

LEOÁRCĂ s. v. poșircă.

LEOARCĂ adj. invar., adv. ciuciulete, (reg.) lișteav, (Mold. și Bucov.) bleașcă. (Om ~; s-a întors ~.)

leoarcă s. v. POȘIRCĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

leoárcă2, s.f. (reg.) 1. vin de proastă calitate; fiertură rea. 2. broască râioasă. 3. femeie stricată.

Intrare: leoarcă (adj.)
leoarcă2 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: leoar-că info
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • leoarcă
lioarcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: leoarcă (adv.)
leoarcă3 (adv.) adverb
  • silabație: leoar-că info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • leoarcă
lioarcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: leoarcă (s.f.)
  • silabație: leoar-că info
substantiv feminin (F999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leoarcă
 —
plural — —
genitiv-dativ singular — —
plural — —
vocativ singular —
plural —
lioarcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

leoarcă (adj., adv.) lioarcă

  • 1. Foarte ud, plin de apă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bleașcă ciuciulete lișteav ud (adj.) attach_file 5 exemple
    exemple
    • Văzu cîțiva civili leoarcă, răsuflînd greu. CAMILAR, N. II 217.
      surse: DLRLC
    • Aprins la față și leoarcă de sudoare, căzu jos ca un bujor frînt de ploaie. GALACTION, O. I 163.
      surse: DLRLC
    • Își ștergea sudoarea... cu niște batiste mototolite, ude leoarcă. DELAVRANCEA, S. 136.
      surse: DLRLC
    • Își scoase hainele – pe spate și pe piept, cămașa i se făcuse leoarcă. VLAHUȚĂ, O. A. I 101.
      surse: DLRLC
    • Un vînt și o ploaie!... ne-a făcut leoarcă pe toți. CARAGIALE, O. II 342.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Liur + sufix -că.
    surse: DEX '98 DEX '09