23 de definiții pentru liceu licheon licheu lichiu lițăum (cel mult 20 afișate)

school Articole pe această temă:

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LICÉU, licee, s. n. Ciclu de învățământ urmând ciclului gimnazial în care se predau cunoștințele necesare continuării studiilor în învățământul superior sau diverse specialități pentru pregătirea cadrelor medii. – Din fr. lycée, lat. lyceum.

liceu sn [At: GOLESCU, E. 15/1 / V: (îvr) licheon (A: nct), (îvr) licheu, lichiu, lițăum, lițeu, lițeum / Pl: ~ee și (reg) ~ea / E: lat lyceum, lycium, ger Lyzeum, ngr λυκεῖον[1], fr lycée] 1 Grădină ateniană în care Aristotel își expunea doctrina filozofică. 2 (Pex) Școală filozofică peripatetică. 3 (Îvr) Loc de întâlnire a oamenilor de litere. 4 (Îvr) Loc de instruire în filozofie, arte, științe etc. 5 Instituție de învățământ mediu Si: colegiu. 6 Clădire în care își are sediul un liceu (5). 7 Studiu într-un liceu (5). 8 (Trs) An de studiu într-un liceu (5). 9 (Trs) Clasă de liceu (5). corectată

  1. Etimol. ngr greșit tipărită în original: λνκεῖον LauraGellner

LICÉU, licee, s. n. Școală de cultură generală, în care sunt admiși absolvenți ai școlilor generale și unde se predau cunoștințele necesare continuării studiilor în învățământul superior sau diverse specialități pentru pregătirea cadrelor medii. – Din fr. lycée, lat. lyceum.

LICÉU, licee, s. n. (Într-un sistem mai vechi de organizare a învățămîntului) Școală medie de cultură generală, în care sînt admiși absolvenți ai școlilor elementare și unde se predau cunoștințe necesare continuării studiilor în învățămîntul superior. Catedra de la liceu a tatii se ocupase. SAHIA, N. 60. Mă-ndatorezi pînă-n suflet, dacă obții... pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7. CARAGIALE, O. II 285. Liceele și gimnaziile vor reprezenta direcțiunea clasică și teoretică a studiilor. ODOBESCU, S. II 64. ◊ Liceu seral v. seral.

LICÉU s.n. 1. Grădină din Atena, unde Aristotel preda filozofia sa. 2. Școală medie de cultură generală; școală secundară. [< fr. lycée, cf. gr. lykeion].

LICÉU s. n. ciclu în sistemul de învățământ, superior școlii generale. (< fr. lycée, lat. lyceum)

LICÉU ~e n. Ciclu de învățământ superior gimnaziului. /<fr. lycée, lat. lyceum

liceu n. 1. la Grecii antici: loc de exercițiu situat afară din Atena și plantat cu arbori, unde Aristotele preda filozofia sa; 2. azi, școală secundară cu șapte sau opt clase sub direcțiunea Statului: liceu clasic, modern, real.

*licéŭ n., pl. ee, maĭ exact eĭe (lat. Lycéum și Lycium, d. vgr. Lýkeion, unu din cele treĭ gimnaziĭ din Atena, aproape de templu luĭ Apóline Lýkeios [unde preda Aristotele], adică „distrugătoru de lupĭ”, d. lýkos, lup). Școală secundară cu 7-9 clase (după țărĭ) care prepară maĭ ales p. intrarea în universitate. (În multe țărĭ e tot una cu gimnaziu).

licheon[1] sn vz liceu

  1. Accent necunoscut; informație din definiția principală — LauraGellner

licéu-pilót s. n. Liceu în care se fac experiențe metodologice, științifice etc. pentru a servi drept model pentru alte licee ◊ „Misiunea liceelor-pilot ar fi să ajungă în ultimă instanță la alcătuirea unor programe și manuale care [...] să conducă pe elevi la a descoperi în efortul intelectual aceeași plăcere ca și în efortul fizic de tip sportiv.” Cont. 12 XI 65 p. 6 (din liceu + pilot, după fr. lycée pilote; DMN 1960)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

licéu s. n., art. licéul; pl. licée

licéu s. n., art. licéul; pl. licée


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LICÉU s. școală secundară, (înv.) colegiu, (înv., în Transilv. și Ban.) gimnaziu.

LICEU s. școală secundară, (înv.) colegiu, (înv., în Transilv. și Ban.) gimnaziu.

arată toate definițiile

Intrare: liceu
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liceu
  • liceul
  • liceu‑
plural
  • licee
  • liceele
genitiv-dativ singular
  • liceu
  • liceului
plural
  • licee
  • liceelor
vocativ singular
plural
licheon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
licheu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lichiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lițăum
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

liceu licheon licheu lichiu lițăum

  • 1. Ciclu de învățământ urmând ciclului gimnazial în care se predau cunoștințele necesare continuării studiilor în învățământul superior sau diverse specialități pentru pregătirea cadrelor medii.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: colegiu gimnaziu attach_file 3 exemple
    exemple
    • Catedra de la liceu a tatii se ocupase. SAHIA, N. 60.
      surse: DLRLC
    • Mă-ndatorezi pînă-n suflet, dacă obții... pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7. CARAGIALE, O. II 285.
      surse: DLRLC
    • Liceele și gimnaziile vor reprezenta direcțiunea clasică și teoretică a studiilor. ODOBESCU, S. II 64.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Liceu seral.
      surse: DLRLC
  • 2. Grădină din Atena, unde Aristotel preda filozofia sa.
    surse: DN

etimologie: