2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEPȘÍT, -Ă, lepșiți, -te, adj. (Reg.; despre lucruri) Turtit (printr-o lovitură), pleoștit; fig. (despre oameni; adesea substantivat) smintit, țicnit. – V. lepși.

LEPȘÍT, -Ă, lepșiți, -te, adj. (Reg.; despre lucruri) Turtit (printr-o lovitură), pleoștit; fig. (despre oameni; adesea substantivat) smintit, țicnit. – V. lepși.

lepșit, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 576 / V: (reg) hle~ / Pl: ~iți, ~e / E: lepși] 1 (Pop) Pălmuit. 2 (Reg; rar) Trântit la pământ. 3 (Buc; d. mămăligă) Netezit. 4 (Reg; fig; d. oameni) Nebun. 5 (Reg; fig; d. oameni) Fără minte. 6 (Reg; fig; d. oameni) Aiurit. 7 (Mun; d. acoperiș) Turtit. 8 (Reg; d. lucruri) Turtit dintr-o lovitură. 9 (Reg; pex; d. lucruri) Pleoștit.

LEPȘÍT, -Ă, lepșiți, -te, adj. (Regional, despre lucruri) Turtit printr-o lovitură, pleoștit; (fig., despre persoane) smintit, prăpădit, într-o ureche. Era om bun... numai cam... tuieș.Cam... lepșit. ALECSANDRI, T. 620. ◊ (Substantivat) Te-ai îmbătat se vede, lepșitule. ALECSANDRI, T. 611.

LEPȘIT ~tă (~ți, ~te) reg. 1) (despre lucruri) Care a fost turtit (mai ales prin lovituri cu palma). 3) și substantival fig. (despre persoane) Care și-a pierdut facultatea de a judeca normal; țicnit; smintit; trăsnit. /v. a lepși

lepșit a. Mold. lipsit de minte, nebun: parcă-i cam lepșit AL. [Cf. leapșă].

lepșít, -ă adj. (d. lepșesc). Mold. Fam. Țicnit, stropșit, zevzec, smintit.

LEPȘÍ, lepșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A da cuiva palme, a pălmui; a turti prin lovituri cu palma. – Din leapșă.

LEPȘÍ, lepșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A da cuiva palme, a pălmui; a turti prin lovituri cu palma. – Din leapșă.

lepși [At: PAMFILE, J. II, 151 / V: lăpși / Pzi: esc / E: leapșă cf ger klapsen] 1 vt (Pop) A pălmui. 2 vr (Reg; rar) A se trânti la pământ. 3 vt (Buc; pcf a tepși) A netezi mămăliga.

A LEPȘÍ ~ésc tranz. reg. 1) A lovi cu palma; a bate cu palma (peste față); a pălmui. 2) A turti prin lovituri de palme. /Din leapșă

lepșésc v. refl. (imit. înrudit cu rus. lápatĭ, a simți pipăind, sîrb. slapiti, a prinde, rut. lápšyĭ, îndemănatic. [Bern. 1, 690]. V. leapșă). Bc. Mă trîntesc la pămînt. Fig. Mă prostesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lepșí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lepșésc, imperf. 3 sg. lepșeá; conj. prez. 3 să lepșeáscă

lepșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lepșésc, imperf. 3 sg. lepșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lepșeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lepșít, lepșítă, adj. (reg.) țicnit, zevzec, smintit.

lepșí, lepșésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se trânti la pământ. 2. (fig.) a se prosti.

Intrare: lepșit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lepșit
  • lepșitul
  • lepșitu‑
  • lepși
  • lepșita
plural
  • lepșiți
  • lepșiții
  • lepșite
  • lepșitele
genitiv-dativ singular
  • lepșit
  • lepșitului
  • lepșite
  • lepșitei
plural
  • lepșiți
  • lepșiților
  • lepșite
  • lepșitelor
vocativ singular
  • lepșitule
  • lepșite
  • lepși
  • lepșito
plural
  • lepșiților
  • lepșitelor
Intrare: lepși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lepși
  • lepșire
  • lepșit
  • lepșitu‑
  • lepșind
  • lepșindu‑
singular plural
  • lepșește
  • lepșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lepșesc
(să)
  • lepșesc
  • lepșeam
  • lepșii
  • lepșisem
a II-a (tu)
  • lepșești
(să)
  • lepșești
  • lepșeai
  • lepșiși
  • lepșiseși
a III-a (el, ea)
  • lepșește
(să)
  • lepșească
  • lepșea
  • lepși
  • lepșise
plural I (noi)
  • lepșim
(să)
  • lepșim
  • lepșeam
  • lepșirăm
  • lepșiserăm
  • lepșisem
a II-a (voi)
  • lepșiți
(să)
  • lepșiți
  • lepșeați
  • lepșirăți
  • lepșiserăți
  • lepșiseți
a III-a (ei, ele)
  • lepșesc
(să)
  • lepșească
  • lepșeau
  • lepși
  • lepșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lepșit

etimologie:

  • vezi lepși
    surse: DEX '98 DEX '09

lepși

  • 1. regional A da cuiva palme; a turti prin lovituri cu palma.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pălmui

etimologie:

  • leapșă
    surse: DEX '98 DEX '09