leoarcă² sf [At: N. LEON, MED. 80 / V: lio~ / Pl: ~rce / E: ger Larch] (Ban) 1 (Zlg) Broască râioasă (Bufo vulgaris). 2 (Zlg) Brotac (Hyla arborea). 3 (Dep) Femeie imorală.

leoarcă¹ [At: KLEIN, D. / V: leor~, lior~, liur~, / E: cf liur] 1 sf Vin făcut din tescovină și apă. 2 sf (Pex) Liur (2). 3 sf (Buc; Trs) Rachiu. 4 sf (Reg) Aliment lichid, puțin consistent. 5 av (Șîs ud ~) Plin de apă, de sudoare etc. 6 a (Pex; îas) Foarte ud. 7 a (Îlav) Beat ~ Foarte beat.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. (Fam.) Foarte ud, plin de apă; bleașcă. [Pr.: leoarcă] – Liur + suf. -că.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. Foarte ud, plin de apă; bleașcă. [Pr.: leoar-că] – Liur + suf. -că.

LEOÁRCĂ adj. invar. Ud, plin de apă. Văzu cîțiva civili leoarcă, răsuflînd greu. CAMILAR, N. II 217. Aprins la față și leoarcă de sudoare, căzu jos ca un bujor frînt de ploaie. GALACTION, O. I 163. ◊ (Adverbial) Își ștergea sudoarea... cu niște batiste mototolite, ude leoarcă. DELAVRANCEA, S. 136. Își scoase hainele – pe spate și pe piept, cămașa i se făcuse leoarcă. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. Un vînt și o ploaie!... ne-a făcut leoarcă pe toți. CARAGIALE, O. II 342. – Pronunțat: leoar-.

LEOÁRCĂ adj. invar. Care este foarte ud; care este plin de apă. [Sil. leoar-] /Liur + suf. ~că

leoárcă V. leorcă.

lioarcă sf vz leoarcă²

lioarcă f. broască râioasă. [Cf. germ. dial. LORK]. ║ adv. udat până la oase: ud lioarcă.

leórcă, leoárcă și lĭúrcă adv. (imit. după zgomotu apeĭ care se scurge din haĭnele ude. V. fleorcă și ghĭolcă). Fam. Ud leorcă, ud de tot (cĭucĭulete, bleașcă): cu haĭnele leorcă. S. f. Bulearcă: o lĭurcă de ceaĭ! – Leo- în Mold. sud, leoa- în Munt. Mold., lĭu- în Mold. Trans. V. lișteav.

leoárcă² (fam.) (leoar-) adj. invar., adv.

leoárcă¹ (înv., pop.) (leoar-) s. f.

leoárcă s. f., adj. invar., adv. (sil. leoar-)

leoarcă

lioarcă.

LEOÁRCĂ s. v. poșircă.

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. ciuciulete, (reg.) lișteav, (Mold. și Bucov.) blească. (Om ~; s-a întors ~.)

LEOARCĂ adj. invar., adv. ciuciulete, (reg.) lișteav, (Mold. și Bucov.) bleașcă. (Om ~; s-a întors ~.)

leoarcă s. v. POȘIRCĂ.

leoárcă², s.f. (reg.) 1. vin de proastă calitate; fiertură rea. 2. broască râioasă. 3. femeie stricată.