2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lens sn vz linte

LÍNTE, (1, 2) s. f., (3) linți, s. m. pl. 1. S. f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe-albăstrui și fructul o păstaie cu semințe plate, comestibile (Lens culinaris); p. restr. fructul și sămânța acestei plante. ◊ Expr. Până la un bob de linte = absolut tot. Pentru un blid de linte, se spune despre cineva care a comis un act josnic (de trădare), chiar și pentru un profit material neînsemnat. 2. S. f. (Med. vet.; pop.) Cisticercoză. 3. S. m. pl. (Zool.; pop.) Cisticerci. – Lat. lens, -ntis.

LÍNTE, (1, 2) s. f., (3) linți, s. m. pl. 1. S. f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe-albăstrui și fructul o păstaie cu semințe plate, comestibile (Lens culinaris); p. restr. fructul și sămânța acestei plante. ◊ Expr. Până la un bob de linte = absolut tot. Pentru un blid de linte, se spune despre cineva care a comis un act josnic (de trădare), chiar și pentru un profit material neînsemnat. 2. S. f. (Med. vet.; pop.) Cisticercoză. 3. S. m. pl. (Zool.; pop.) Cisticerci. – Lat. lens, -ntis.

linte sf [At: PO 85/5 / Pl: ~nți și (îvr) ~ti / E: ml lens, -ntis] 1 Plantă din familia leguminoaselor, cu flori albe-albăstrii și cu semințe plate, comestibile, foarte hrănitoare, închise în păstăi (Lens culinaris). 2-3 (Prc; csc) (Păstaie sau) sămânță a lintei (1). 4 (Reg; d. porumb; îe) A fi (în) ~ A fi necopt suficient pentru a putea fi fiert. 5 (Pop; îc) Până la un bob de ~ Absolut tot. 6 (Pop; dep; îc) Spală-~ Persoană care vorbește mult și fără rost. 7 Mâncare preparată din boabe de linte (1). 8 (Pop; îe) Pentru un blid de ~ Pentru un profit nesemnificativ. 9 (Bot; reg; îc) ~-sălbatică, ~-broștească, ~a-broaștelor, ~a-broaștei, ~-de-baltă, ~a-bălților, ~-de-apă Alge verzi, filamentoase, din familia lemnaceelor, care formează mase plutitoare pe suprafața apelor dulci, stătătoare (Lemna) Si: (reg) lâna-broaștei, lintiță (7), lințușcă, mătasea-broaștei, mătreață. 10 (Îc) ~a-pratului, ~-de-praturi, ~-albă Plantă din familia leguminoaselor, cu frunzele terminate printr-un cârcel ramificat și cu flori galbene, care crește prin pășuni și prin tufișuri Si: măzăriche (Lathyrus pratensis). 11 (Îac) Plantă din familia leguminoaselor, cu tulpina erectă, în patru muchii și cu flori purpurii, care crește mai ales la marginea semănăturilor (Lathyrus missolia). 12 (Îac; șîc ~-albă) Plantă din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate de culoare verde-albăstruie și cu flori albe sau roz, ale cărei semințe sunt comestibile (Lathyrus sativus). 13 (Bot; reg; îac; șîc ~-sălbatică) Bob-de-țarină (Lathyrus sylvester). 14 (Bot; reg; îac) Măzăriche (Vicia dumetorum). 15 (Bot; reg; îac; șîc ~a-gardurilor, ~-păsărească, ~-păroasă) Cosiță (Vicia hirsuta). 16 (Bot; reg; îac) Floare-de-colț (Leontopodium alpinum). 17-18 (Bot; reg; îc) ~a-cucului, ~-neagră ~a-pratului Orăstică (Orobus niger și Orobus niger vernus). 19 (Bot; reg; îac; șîc ~-de-rât) Oreșniță (Lathyrus tuberosus). 20 (Bot; reg; îc) ~-galbenă, ~-sălbatică Plantă din familia leguminoaselor cu tulpina subțire, în patru muchii și cu flori galbene, care crește prin semănături sau pe marginea drumurilor (Lathyrus aphaca). 21 (Bot; reg; îac; șîc ~a-pratului-păroasă) Borceag (Vicia sativa). 22 Plantă din familia leguminoaselor, cu tulpina păroasă și cu florile albăstrui, care crește prin fânețe și prin semănături (Lathyrus hirsutus). 23 (Bot; reg; îc) ~-albă Bob-de-țarină (Lathyrus platiphyllos); 24-25 (Bot; reg; îc) ~-de-apă Drențe (Callitriche verna și palustris). 26 (Med; pop; mpl) Cisticercoză. 27 (Atm; îvr) Pupilă. 28 (Atm; reg) Ligament. 29 (Reg) Ornament în formă de floare cusut pe bundă. 30 (Înv) Lentilă. 31 (Îvr) Pendul.

LÍNTE (II 2) linți, s. f. I. (Adesea cu sens colectiv) Plantă din familia leguminoaselor, avînd flori albe cu vinișoare liliachii și fructul o păstaie cu două semințe plate, comestibile (Lens esculenta); fructul și sămînța acestei plante. Am pierdut un fir de linte Ș-o mîndră tare cuminte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. Foicică bob de linte. TEODORESCU, P. P. 270. Două fete culeg linte. ALECSANDRI, P. P. 156. Să ia, cu o peniță curată, cît o linte dintr-această alifie. PISCUPESCU, O. 315. ◊ Expr. Pînă la un bob de linte = pînă la ultima posibilitate, pînă la ultimul ban. Poruncă dau să se plece toți vistieriei, plătind rînduielile pînă la o para și pînă la un bob de linte. SADOVEANU, Z. C. 241. ♦ Mîncare gătită din boabe de linte. ◊ Expr. Blid de linte v. blid. II. 1. Numele popular al cisticercozei. 2. (La pl.) Cisticerci.

LÍNTE2 ~ți m. pop. 1) la pl. Larvă a teniei, care se dezvoltă în țesuturile organismelor infectate (în special la mamifere) provocând cisticeroza; cisticerc. 2) Boală a animalelor (transmisibilă și oamenilor), cauzată de acțiunea patogenă a cisticercilor, manifestată prin dureri musculare și tulburări digestive; cisticeroză; măzăriche. /<lat. lens, ~tis

LÍNTE1 f. 1) Plantă leguminoasă alimentară și furajeră, cu frunze compuse, flori albe-albăstrui și fructul păstaie, cu semințe plate. 2) Fructul și sămânța acestei plante. [G.-D. lintei] /<lat. lens, ~tis

linte f. plantă ale carii fructe sunt mici legume romboidale cu două semințe (Lens esculenta); 2. pl. linți, lepră la porci. [Lat. LENTEM].

línte f. (lat. lens, lentis, linte, it. lente. V. lentilă). O legumă papilionacee care face niște boabe turtite (lens esculenta saŭ ervum lens). Lentilă, sticlă p. aparate optice. Pl. Un fel de boală a porcilor. Lintea pratuluĭ. V. prat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

línte (plantă, boală) s. f., g.-d. art. líntei

línte (plantă, cisticercoză) s. f., g.-d. art. líntei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LÍNTE s. (BOT.) 1. (Lens culinaris) (prin Mold.) mazăre. 2. lintea-pratului (Lathyrus pratensis) = (reg.) bobușor, măzăriche.

LÍNTE s. v. cisticercoză, cornee, lentilă, sticlă, trichinoză.

LINTE s. (BOT.) 1. (Lens culinaris) (prin Mold.) mazăre. 2. lintea-pratului (Lathyrus pratensis) = (reg.) bobușor, măzăriche.

linte s. v. CISTICERCOZĂ. CORNEE. LENTILĂ. STICLĂ. TRICHINOZĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

línte s. f. – Plantă leguminoasă. – Mr., megl. linte. Lat. lentem (Pușcariu 984; Candrea-Dens., 1003; REW 4979), cf. it. lente.Der. lintiță, s. f. (plantă acvatică; pistrui), cu suf. dim. -iță (Densusianu, Rom., XXXIII, 281). E dublet al[1] lui lentilă, s. f., din fr. lentille.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LENȘ, 1. Filip, francez romînizat, fiul lui Linchou, zis și Lenci, Lenț (IO...) 2. Lenj, Filip s.a. (Î Div).

Intrare: Lenș
Lenș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Lenș
Intrare: linte
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linte
  • lintea
plural
genitiv-dativ singular
  • linte
  • lintei
plural
vocativ singular
plural
termen biologic (I2)
  • lens
culinaris termen biologic
termen biologic (I2)
  • culinaris

linte lens culinaris

  • 1. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe-albăstrui și fructul o păstaie cu semințe plate, comestibile (Lens culinaris).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Am pierdut un fir de linte Ș-o mîndră tare cuminte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin restricție Fructul și sămânța acestei plante.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Foicică bob de linte. TEODORESCU, P. P. 270.
        surse: DLRLC
      • Două fete culeg linte. ALECSANDRI, P. P. 156.
        surse: DLRLC
      • Să ia, cu o peniță curată, cît o linte dintr-această alifie. PISCUPESCU, O. 315.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Până la un bob de linte = absolut tot.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Poruncă dau să se plece toți vistieriei, plătind rînduielile pînă la o para și pînă la un bob de linte. SADOVEANU, Z. C. 241.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Pentru un blid de linte, se spune despre cineva care a comis un act josnic (de trădare), chiar și pentru un profit material neînsemnat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Mâncare gătită din boabe de linte.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: