2 intrări
28 de definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- enciclopedice (9)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lange[1] sf vz lance corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
LANCE, lănci, s. f. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit; suliță. – Din it. lancia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANCE, lănci, s. f. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit; suliță. – Din it. lancia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lance sf [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie, 2V/11 / V: (îrg) ~ncie, ~nge, (îvr) ~nță, lean~, lență / Pl: lănci, (înv) ~nci, ~ / E: mg láncsa, lándzsa, it lancia, lat lancea] 1 Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit Si: suliță. 2 (Prc) Vârf metalic, de formă triunghiulară, al lăncii (1). 3 (Asr; îe) A rupe ~a cu cineva A purta o discuție în contradictoriu cu cineva. 4 (Îe) A pleca ~a A ceda. 5 (Îae) A se declara învins. 6 (Rar) Rană provocată de lance (1). 7 (Pex) Obiect ornamental sau cu diferite utilizări, din metal, de forma unei lănci (1). 8 (Pop) Bâtă cu vârful metalic, ascuțit. 9 (Pop) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile Si: (reg) cață. 10 (Îvr) Instrument chirurgical de formă alungită pentru operarea fistulei lacrimale. 11 (Reg) Parte ascuțită a unui par cu care, în timpul iernii, se sparge gheața Si: țaglă. 12 (Reg) Buzdugan. 13 (Reg) Țapină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lancie sf vz lance
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lanță sf vz lance
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lență[1] sf vz lance corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LANCE, lănci, s. f. Armă de atac de altădată, alcătuită dintr-o vergea lungă de lemn, cu un fier ascuțit fixat la vîrf; suliță. Lănci scînteie lungi în soare, arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148. Ce cați tu la noi în munte? Lance-n coaste, bardă-n frunte? ALECSANDRI, P. II 23. – Pl. și: lance (NEGRUZZI, S. I 160).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LANCE lănci f. Armă albă constând dintr-un vârf de fier montat într-o vergea lungă de lemn. [G.-D. lăncii] /<it. lancia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lance f. suliță: lănci scânteie lungi în soare EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*lánce f., pl. lăncĭ (fr. lance, it. láncio, lat. láncea, lance, cuv. de origine celtică după Varone, ĭar după Festu d. vgr. lóghe). Suliță, prăjină lungă de vre-o 2-3 metri cu un vîrf de fer la capăt și întrebuințată ca armă în unele cavaleriĭ. (În armata românească o poartă numaĭ roșioriĭ și numaĭ rîndu întîĭ de soldațĭ). Fig. A rupe o lance cu cineva (cum făceaŭ în evu mediŭ cavaleriĭ care se întreceaŭ între eĭ), a disputa viguros cu cineva. A pleca lancea, a te declara învins.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lance
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LANCE s. v. suliță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LANCE s. (MIL., IST.) suliță, (înv.) fuște, spicul.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lance (lănci), s. f. – 1. Suliță. – 2. Bîtă de cioban. It. lancia (sec. XVIII), prin intermediul mag. lancsa, sau al sl., cf. slov. lanča (Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 39; Byhan 318; REW 4878; DAR). – Der. lăncier (var. lancer), s. m. (purtător, fabricant de lănci), din fr. lancier; lansa, vb. (a arunca, a proiecta; a descărca; a face cunoscut), din fr. lancer; lanțetă, s. f. (instrument chirurgical), din fr. lancette, sau germ. Lanzette.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
lance, lănci, s.f. – „Bota cu care îmblă păcurariu” (Papahagi, 1925): „Și-mi puneți lancea la cap” (Papahagi, 1925: 120-121). – Din it. lancia „suliță” (sec. XVIII) (Scriban, DER, DEX, MDA), prin magh. lancsa sau slov. lanča (Tiktin, Miklosich, DA, cf. DER; MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lance, lănci, s.f. – „Bota cu care îmblă păcurariu” (Papahagi 1925): „Și-mi puneți lancea la cap” (Papahagi 1925: 120-121). – It. lancia, prin magh. lancsa.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LANGE [láŋə], Christian Lous (1869-1938), istoric, diplomat și om politic norvegian. Prof. univ. la Oslo. Secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933). Unul dintre cei mai înverșunați susținători ai mișcării pacifiste internaționale. Lucrări: „Arbitrajul internațional obligatoriu”, „Războiul civil european”, „Istoria internaționalismului”. Premiul Nobel pentru pace (1921), împreună cu Karl Hjalmar Branting.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [láŋə], Carl Georg (1834-1900), medic și psiholog danez. Prof. univ. la Copenhaga. Independent de W. James, a elaborat teoria emoțiilor, cunoscută ca teoria James-L.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [láŋə], David Russell (1942-2005), om politic neozeelandez. Laburist. De mai multe ori ministru și prim-min. (1984-1989). A intervenit cu fermitate împotriva experiențelor nucleare care provocau daune sistemului ecologic al țării sale.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [læŋ], Dorothea (1895-1965), forograf american. Pionieră a reportajului socila-politic căruia îi conferă valoare de document istoric. Se remarcă cu reportajele din perioada 1935-1942 despre condițiile de viață ale muncitorilor agricoli din statele sud-americane și prin cele efectuate în Asia și Orientul Apropiat („Un exod american”, „Mamă emigrantă”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [láŋə], Friedrich Albert (1828-1875), filozof german. Prof. univ. la Zürich și Marburg. Adept al neokantianismului, critică materialismul pentru încercarea de a da o explicație de ansamblu a realității, având astfel un caracter speculativ („Istoria materialismului”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [læŋə], Jessica (n. 1949), actriță americană de film. Roluri în registru dramatic și comic, interpretate cu eleganță și delicatețe („King Kong”, „Frances”, „Poștașul sună întotdeauna de două ori”, „Promontoriul groazei”). Premiul Oscar: 1982 („Tootsie”), 1991 („Cer albastru”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LANGE [láŋə], Martin (1753-1792), medic german din Transilvania. Cercetări valoroase în domeniul bolilor epidemice, în special asupra ciumei și hepatitei (epidemice („Istoria icterelor epidemice”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TELUM IMBELLE SINE ICTU CONIECIT (lat.) aruncă lancea nevolnică fără vlagă – Vergiliu, „Eneida”, II, 544. Lancea aruncată de bătrânul rege Priam împotriva lui Pirus. Lovitură slabă, care nu-și atinge ținta.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Lancea lui Achile – Legenda spune că regele Mysiei (vechi ținut din Asia Mică), fiind rănit de lancea lui Achile, a consultat... oracolul în chip de medic. Oracolul i-a răspuns că rana nu poate fi tămăduită decît de cel care i-a făcut-o. Și atunci Ulise a preparat din rugina lăncii un soi de alifie și într-adevăr regele s-a vindecat. Lancea lui Achile avea deci la început însușirea să vindece pe cine vătăma. Mai tîrziu a căpătat un dar în plus: de a servi ca termen de comparație pentru ceea ce poate face pe cît rău, pe atît bine. Bunăoară, se spune despre cuvînt, că e ca lancea lui Achile: poate răni dar poate și mîngîia. Unii au spus același lucru despre știință, alții despre presă ș.a.m.d. Shakespeare folosește expresia în Henric VI (2-1) „…ca și lancea lui Ahile, e în stare să ucidă și să vindece”. MIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F123) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F104) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lance, lăncisubstantiv feminin
- 1. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Lănci scînteie lungi în soare, arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
- Ce cați tu la noi în munte? Lance-n coaste, bardă-n frunte? ALECSANDRI, P. II 23. DLRLC
-
etimologie:
- lancia DEX '09 DEX '98 NODEX