21 de definiții pentru lance

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LANCE, lănci, s. f. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit; suliță. – Din it. lancia.

LANCE, lănci, s. f. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit; suliță. – Din it. lancia.

lance sf [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie, 2V/11 / V: (îrg) ~ncie, ~nge, (îvr) ~nță, lean~, lență / Pl: lănci, (înv) ~nci, ~ / E: mg láncsa, lándzsa, it lancia, lat lancea] 1 Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit Si: suliță. 2 (Prc) Vârf metalic, de formă triunghiulară, al lăncii (1). 3 (Asr; îe) A rupe ~a cu cineva A purta o discuție în contradictoriu cu cineva. 4 (Îe) A pleca ~a A ceda. 5 (Îae) A se declara învins. 6 (Rar) Rană provocată de lance (1). 7 (Pex) Obiect ornamental sau cu diferite utilizări, din metal, de forma unei lănci (1). 8 (Pop) Bâtă cu vârful metalic, ascuțit. 9 (Pop) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile Si: (reg) cață. 10 (Îvr) Instrument chirurgical de formă alungită pentru operarea fistulei lacrimale. 11 (Reg) Parte ascuțită a unui par cu care, în timpul iernii, se sparge gheața Si: țaglă. 12 (Reg) Buzdugan. 13 (Reg) Țapină.

LANCE, lănci, s. f. Armă de atac de altădată, alcătuită dintr-o vergea lungă de lemn, cu un fier ascuțit fixat la vîrf; suliță. Lănci scînteie lungi în soare, arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148. Ce cați tu la noi în munte? Lance-n coaste, bardă-n frunte? ALECSANDRI, P. II 23. – Pl. și: lance (NEGRUZZI, S. I 160).

LANCE lănci f. Armă albă constând dintr-un vârf de fier montat într-o vergea lungă de lemn. [G.-D. lăncii] /<it. lancia

lance f. suliță: lănci scânteie lungi în soare EM.

*lánce f., pl. lăncĭ (fr. lance, it. láncio, lat. láncea, lance, cuv. de origine celtică după Varone, ĭar după Festu d. vgr. lóghe). Suliță, prăjină lungă de vre-o 2-3 metri cu un vîrf de fer la capăt și întrebuințată ca armă în unele cavaleriĭ. (În armata românească o poartă numaĭ roșioriĭ și numaĭ rîndu întîĭ de soldațĭ). Fig. A rupe o lance cu cineva (cum făceaŭ în evu mediŭ cavaleriĭ care se întreceaŭ între eĭ), a disputa viguros cu cineva. A pleca lancea, a te declara învins.

lange[1] sf vz lance corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

lență[1] sf vz lance corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci

lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci

lance s. f., art. lancea, g.-d. art. lăncii; pl. lănci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LANCE s. (MIL., IST.) suliță, (înv.) fuște, spicul.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lance (lănci), s. f.1. Suliță. – 2. Bîtă de cioban. It. lancia (sec. XVIII), prin intermediul mag. lancsa, sau al sl., cf. slov. lanča (Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 39; Byhan 318; REW 4878; DAR). – Der. lăncier (var. lancer), s. m. (purtător, fabricant de lănci), din fr. lancier; lansa, vb. (a arunca, a proiecta; a descărca; a face cunoscut), din fr. lancer; lanțetă, s. f. (instrument chirurgical), din fr. lancette, sau germ. Lanzette.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lance, lănci, s.f. – „Bota cu care îmblă păcurariu” (Papahagi, 1925): „Și-mi puneți lancea la cap” (Papahagi, 1925: 120-121). – Din it. lancia „suliță” (sec. XVIII) (Scriban, DER, DEX, MDA), prin magh. lancsa sau slov. lanča (Tiktin, Miklosich, DA, cf. DER; MDA).

lance, lănci, s.f. – „Bota cu care îmblă păcurariu” (Papahagi 1925): „Și-mi puneți lancea la cap” (Papahagi 1925: 120-121). – It. lancia, prin magh. lancsa.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TELUM IMBELLE SINE ICTU CONIECIT (lat.) aruncă lancea nevolnică fără vlagă – Vergiliu, „Eneida”, II, 544. Lancea aruncată de bătrânul rege Priam împotriva lui Pirus. Lovitură slabă, care nu-și atinge ținta.

Lancea lui Achile – Legenda spune că regele Mysiei (vechi ținut din Asia Mică), fiind rănit de lancea lui Achile, a consultat... oracolul în chip de medic. Oracolul i-a răspuns că rana nu poate fi tămăduită decît de cel care i-a făcut-o. Și atunci Ulise a preparat din rugina lăncii un soi de alifie și într-adevăr regele s-a vindecat. Lancea lui Achile avea deci la început însușirea să vindece pe cine vătăma. Mai tîrziu a căpătat un dar în plus: de a servi ca termen de comparație pentru ceea ce poate face pe cît rău, pe atît bine. Bunăoară, se spune despre cuvînt, că e ca lancea lui Achile: poate răni dar poate și mîngîia. Unii au spus același lucru despre știință, alții despre presă ș.a.m.d. Shakespeare folosește expresia în Henric VI (2-1) „…ca și lancea lui Ahile, e în stare să ucidă și să vindece”. MIT.

Intrare: lance
lance1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F123)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lance
  • lancea
plural
  • lănci
  • lăncile
genitiv-dativ singular
  • lănci
  • lăncii
plural
  • lănci
  • lăncilor
vocativ singular
plural
lance2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F104)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lance
  • lancea
plural
  • lance
  • lancele
genitiv-dativ singular
  • lance
  • lancei
plural
  • lance
  • lancelor
vocativ singular
plural
lanță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lancie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lență
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lange
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lance, lăncisubstantiv feminin

  • 1. Veche armă de atac, formată dintr-o vergea lungă de lemn prevăzută cu un vârf metalic ascuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Lănci scînteie lungi în soare, arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • format_quote Ce cați tu la noi în munte? Lance-n coaste, bardă-n frunte? ALECSANDRI, P. II 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii