opțiuni
  • info

12 definiții pentru lambar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lambar sn [At: PAMFILE, I. C. 120 / V: (îrg) ~iu, lăm~, lămbari, lămbariu / Pl: ~e / E: lambă1 + -ar] 1 (Pop) Rindea cu care se fasonează muchia scândurilor pentru a obține o adâncitură sau o parte proeminentă care să permită îmbinarea lor Si: (îrg) lămbuitor. 2 (Reg) Cui îndoit, la osia carului, cu care se prinde lamba1 (3). 3 (Reg; îf lămbari) Loc de îmbinare a căpriorilor casei.

LAMBÁR, lambare, s. n. Un fel de rindea cu care se fasonează muchia scîndurilor, obținîndu-se o parte proeminentă care intră în scobitura corespunzătoare a altei scînduri, permițînd o îmbinare perfectă; lămbuitor.

lambariu sn vz lambar

lămbar sn vz lambar

lămbari sn vz lambar

lămbariu sn vz lambar

lămbar n. 1. fierul dela capătul osiei; 2. rândea de scos lambe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lambar s. n., pl. lambare

lambar s. n., pl. lambare

lambár s. n., pl. lambáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LAMBÁR s. 1. v. ciubuc. 2. v. lambă.

LAMBAR s. (TEHN.) 1. ciubuc, ciubucar, lămbuitor, (rar) tipar. (~ al zidarului.) 2. lamba, lămbuitor, (reg.) scobitor. (~ al dulgherului.)

Intrare: lambar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lambar
  • lambarul
  • lambaru‑
plural
  • lambare
  • lambarele
genitiv-dativ singular
  • lambar
  • lambarului
plural
  • lambare
  • lambarelor
vocativ singular —
plural —
lambariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lămbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lămbari
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lămbariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lambar, lambaresubstantiv neutru

  • 1. Un fel de rindea cu care se fasonează muchia scândurilor, obținându-se o parte proeminentă care intră în scobitura corespunzătoare a altei scânduri, permițând o îmbinare perfectă. DLRLC
    sinonime: ciubuc lambă lămbuitor

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.