lambar s.n. 1 (constr.) ciubuc, ciubucar, tipar, <pop.> lămbuitor. Cu lambarul se fac ornamentele în relief pentru a marca marginile unui perete. 2 (tehn.; în dulgherie) lambă, lămbuitor, <pop.> scobitor. Cu lambarul se fasonează muchia scândurilor pentru a obține o adâncitură sau o scobitură care să permită îmbinarea lor.