3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche.

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche.

laș2, ~ă smf, a [At: C. A. ROSETTI, N. I. 68 / V: (îvr) lace / Pl: ~i, ~e / E: fr lâche] 1-2 (Persoană) lipsit(ă) de curaj și de sentimentul onoarei Si: fricos, josnic, mârșav, mișel. 3-4 (Persoană) necinstit(ă).

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj. (Despre oameni și despre caracterul lor) Lipsit de bărbăție și de sentimentul onoarei, fricos, mișel; (despre acțiuni) care dovedește un astfel de caracter. Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș. BARANGA, I. 189. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tînguitor. COȘBUC, P. I 194. Cei răi sînt totdeauna lași. BĂLCESCU, O. I 103. ◊ (Substantivat) Trec peste lașii ce vor să rămînă în lanțuri de cîine. NECULUȚĂ, Ț. D. 30. Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de ea. Să aibă tot, cei lași ar vrea, Pe neluptat. COȘBUC, P. I 151.

LAȘ, -Ă adj. Fricos, slab de înger; mișel. [< fr. lâche, cf. lat. laxus – slab].

LAȘ, -Ă I. adj., s. m. f. (om) fricos, slab de înger; mișel. II. adj. care denotă lipsă de curaj. (< fr. lâche)

LAȘÁ vb. tr. (rar) 1. a desface, a slăbi (din strânsoare); a da drumul. 2. (fig.) a scăpa, a lăsa să(-i) scape. (< fr. lâcher)

LAȘ ~ă (~i, ~e) și substantival Care vădește lipsă de curaj și demnitate; fricos. /<fr. lâche

*laș, -ă adj., pl. f. e (fr. lâche, neîntins, și (fig.) laș, [d. lat. laxus, lax]; lâcher, a da drumu, a lăsa. V. las). Fricos, mișel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

laș adj. m., s. m., pl. lași; adj. f., s. f. láșă, art. láșa, pl. láșe

laș adj. m., s. m., pl. lași; f. sg. láșă, pl. láșe

lașá vb., ind. prez. 3 sg. lașeáză

laș, pl. lași, f. lașă, pl. lașe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LAȘ adj., s. fricos, (livr., fam. și depr.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

LAȘ adj., s. fricos, (livr. și fam.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

Laș ≠ brav, curajos, viteaz, neînfricat, temerar


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

laș (láșe), adj. – Fricos, poltron. Fr. lâche.Der. lașitate, s. f., format după fr. lâcheté.

Intrare: lașă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lașă
  • lașa
plural
  • lașe
  • lașele
genitiv-dativ singular
  • lașe
  • lașei
plural
  • lașe
  • lașelor
vocativ singular
  • lașă
  • lașo
plural
  • lașelor
Intrare: laș (adj.)
laș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laș
  • lașul
  • lașu‑
  • lașă
  • lașa
plural
  • lași
  • lașii
  • lașe
  • lașele
genitiv-dativ singular
  • laș
  • lașului
  • lașe
  • lașei
plural
  • lași
  • lașilor
  • lașe
  • lașelor
vocativ singular
plural
lace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lașa
verb (VT202)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lașa
  • lașare
  • lașat
  • lașatu‑
  • lașând
  • lașându‑
singular plural
  • lașea
  • lașați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lașez
(să)
  • lașez
  • lașam
  • lașai
  • lașasem
a II-a (tu)
  • lașezi
(să)
  • lașezi
  • lașai
  • lașași
  • lașaseși
a III-a (el, ea)
  • lașea
(să)
  • lașeze
  • lașa
  • lașă
  • lașase
plural I (noi)
  • lașăm
(să)
  • lașăm
  • lașam
  • lașarăm
  • lașaserăm
  • lașasem
a II-a (voi)
  • lașați
(să)
  • lașați
  • lașați
  • lașarăți
  • lașaserăți
  • lașaseți
a III-a (ei, ele)
  • lașea
(să)
  • lașeze
  • lașau
  • lașa
  • lașaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

laș (adj.) lace

  • 1. Lipsit de curaj și de sentimentul onoarei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fricos mișel, -ea attach_file un exemplu
    exemple
    • Cei răi sînt totdeauna lași. BĂLCESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
  • 2. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș. BARANGA, I. 189.
      surse: DLRLC
    • Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tînguitor. COȘBUC, P. I 194.
      surse: DLRLC

etimologie:

laș, -ă (persoană) lașă

  • 1. Om lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; om fricos, mișel.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: fricos mișel, -ea attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trec peste lașii ce vor să rămînă în lanțuri de cîine. NECULUȚĂ, Ț. D. 30.
      surse: DLRLC
    • Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de ea. Să aibă tot, cei lași ar vrea, Pe neluptat. COȘBUC, P. I 151.
      surse: DLRLC

etimologie: