18 definiții pentru lăptucă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăptu2 sf [At: L. ROM. 1959, nr. 5, 76 / Pl: ~uci / E: nct] (Mun) 1 Lovitură dată cu palma. 2 Bătaie.

lăptu1 sf [At: PO 215/2 / V: (pop) ~tiucă, ~tiugă, ~toagă, lăptuc, ~ugă, (rar) ~tiug / Pl: ~uci, (înv) ~uce / E: ml lactuca] 1 (Șîc ~-căpățână, ~-creață, (îvr) ~-comună, ~-de-grădină, (reg) ~-învălită) Plantă erbacee comestibilă din familia compozitelor, cu tulpina solidă și frunzele mari, dispuse sub formă de rozetă, cu flori galbene, dispuse în capitule și fructe achene Si: salată, (reg) marolă (Lactuca sativa). 2 (Bot; îc) ~-veninoasă Crestățea (Lactuca virosa). 3 (Îc) ~-cu-foi-de-salcie Plantă din familia compozitelor cu rădăcina pivotantă, cu frunze liniare și flori galbene, care crește prin locuri necultivate (Lactuca saligna). 4 (Bot; șîc ~-amară, ~-sălbatică) Salată sălbatică (Lactuca seriola). 5 (Bot; pop; îc) ~ca câinelui, (reg) ~-câinească Alior (Euphorbia). 6 (Bot; șîc ~ca-gâștei, ~-iepurească, ~-de-pădure) Susai (Sonchus oleraceus). 7 (Pop; îf lăptiucă) Plantă mică cu flori galbene-roșiatice, răspândită în regiuni calcaroase (Scarzonera austriaca). 8 (Bot; reg) Păpădie (Taraxacum officinale). 9 (Bot; îf lăptoagă) Barba-caprei (Trapogon majus). 10 (Îc) ~-dulce Planta Lactarius volenus. 11 (Înv; îc) ~-vânătă Planta Lactuca perennis. 12 (Îvr; îc) ~-de-câmp Planta Valerianella locusta. 13 (Bot; reg; îc) ~-de-a-vânătă Cicoare (Cichorium intibus). 14 (Rar; îc) ~-mlădioasă Planta Lactuca viminea. 15 Salată din lăptucă (1). 16 (Îc) Lăptucul-oii Plantă cu tulpină rigidă, puțin ramificată, cu frunze mari și flori galbene, frumos mirositoare care crește mai ales în regiunile umede montane Si: brustan (Telekia speciosa). 17 (Bot; îac) Melcin (Mulgedium alpinum). 18 (Bot; Trs; îc) ~ca-porcilor Iarbă-îm- pușcată (Hypochoeris maculata). 19 (Bot; Trs; îc) ~ca-iepurelui Sunătoare (Crepis foetida). 20 (Bot; Trs) Rișcov (Lactarius deliciosus). 21 (Bot; reg; îf lăptiugă) Rostopască (Chelidonium majus). 22 (Bot; reg) Măselariță (Hyoscyamus niger). 23 (Bot; reg) Ciuboțica-cucului (Primula officinalis).

LĂPTÚCĂ, lăptuci, s. f. Plantă erbacee legumicolă ale cărei frunze (dispuse în formă de rozetă, alcătuind la unele varietăți o căpățână) sunt comestibile; salată, marulă (Lactuca sativa).Lat. lactuca.

LĂPTÚCĂ, lăptuci, s. f. Plantă erbacee legumicolă ale cărei frunze (dispuse în formă de rozetă, alcătuind la unele varietăți o căpățână) sunt comestibile; salată, marulă (Lactuca sativa).Lat. lactuca.

LĂPTÚCĂ, lăptuci, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, ale cărei frunze, dispuse în formă de rozetă (alcătuind la unele varietăți o căpățînă), sînt comestibile (Lactuca sativaj. A dat plugul cu totul în rădăcină de lăptucă, Nu pot opt boi ca să-l ducă. TEODORESCU, P. P. 156.

LĂPTÚCĂ ~ci f. Plantă legumicolă ale cărei frunze, dispuse în formă de rozetă, sunt comestibile. /<lat. lactuca

lăptucă f. plantă de grădină cu sucul alb ca laptele ce se mănâncă mai ales ca salată (Lactuca sativa). [Lat. LACTUCA].

lăptúcă și (Trans.) și -úgă f., pl. ĭ (lat. lactúca, d. lac, lactis, lapte; it. lattuga, pv. lachuga, fr. laitue, sp. lechuga, pg. leituga). Vest. Marolă, o legumă din familia compuselor, cu frunze crețe și’ndesate cam ca ale verzeĭ (lactuca sativa). Est (lăptugă). O buruĭană lăptoasă care seamănă cu susaĭu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăptúcă s. f., g.-d. art. lăptúcii; pl. lăptúci

lăptúcă s. f., g.-d. art. lăptúcii; pl. lăptúci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂPTÚCĂ s. (BOT.; Lactuca sativa) salată, (Mold.) marulă.

LĂPTÚCĂ s. v. păpădie, râșcov, susai.

lăptu s. v. PĂPĂDIE. RÎȘCOV. SUSAI.

LĂPTU s. (BOT.; Lactuca sativa) salată, (Mold.) marulă.

LĂPTUCA-IÉPURILOR s. v. sunătoare.

lăptuca-iepurilor s. v. SUNĂTOARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lăptúcă (lăptúci), s. f.1. Salată verde (Lactuca sativa). – 2. Nume de diverse specii de ciuperci (Lactatius volemus; Cantharellus cibarius; Cortinarius iliopodius). – 3. Bot. (Euphorbia platiphyllos). – Mr. lăptucă, istr. lătucă. Lat. lactŭca (Pușcariu 941; Candrea-Dens., 947; REW 4833; DAR), cf. it. lattuga, prov. lachuga, fr. laitue, sp. leituga. Sensul 2 și 3 arată că se simte încă înrudirea acestui cuvînt cu lapte, deoarece e vorba de plante bogate în suc alb, cu aspect de lapte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LĂPTÚCĂ (lat. lactuca) Plantă legumicolă din familia compozitelor, cu frunze obavate sau lanceolate, întregi, dispuse în rozetă sau, la unele varietăți, în căpățână, comestibile; salată (Lactuca sativa). ◊ L. dulca = ciupercă comestibilă, întâlnită prin păduri, îndeosebi sub mesteceni, la sfârșitul verii și toamna; pălăria și piciorul au culoare roșie-brună sau gălbuie, pruinos-catifelată; carnea este compactă, albicioasă; conține latex abundent, alb și dulce (Lactarius volemus).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lăptucă, lăptuci s. f. (glum.) adolescentă, fetișcană.

Intrare: lăptucă
lăptucă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăptu
  • lăptuca
plural
  • lăptuci
  • lăptucile
genitiv-dativ singular
  • lăptuci
  • lăptucii
plural
  • lăptuci
  • lăptucilor
vocativ singular
plural