18 definiții pentru marulă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARULĂ, marule, s. f. (Bot.; reg.) Lăptucă. – Din ngr. marúli, bg. marulja.

MARULĂ, marule, s. f. (Bot.; reg.) Lăptucă. – Din ngr. marúli, bg. marulja.

maru sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 3v/8 / V: (reg) ~ro (Pl: ~role, ~roli), măr~ / Pl: ~le / E: bg маруля, ngr μαρούλι] (Bot; Mol; mpl) Lăptucă (Lactuca sativa).

MARULĂ, marule, s. f. (Mold.) Lăptucă. Grădinarii seamănă... varză și ceapă... conopide, bame, marule etc. IONESCU, M. 357. Foaie verde și-o marulă, Am un pom în bătătură. ȘEZ. XV 69.

MARULĂ s.f. (Mold.) Lăptucă. Află dănăoară în grădină un urs mîncînd marule. DOSOFTEI, VS. În șase luni nice apă n-au băut, fără numai miezul a unii marule îi era în loc de mîncare. DOSOFTEI, VS. Etimologie: bg. marulja, ngr. maruli.

marule (marole) f. pl, Mold. lăptuci cu rădăcină lunguiață și cu frunzele eliptice sau ovale. [Turc. MARUL, prin mijlocirea bulg. MARULI].

marólă și (maĭ vechĭ) marúlă f., pl. e (ngr. marúli, de unde și turc. marul și bg. marúlĕa. Marolă după fasolă). Est. Lăptucă: salată de marole.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

maru (reg.) s. f., g.-d. art. marulei; pl. marule

maru (reg.) s. f., g.-d. art. marulei; pl. marule

maru s. f., g.-d. art. marulei; pl. marule

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MARU s. v. lăptucă, salată.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

marulă (marule), s. f. – Salată verde. – Var. (Mold.) marolă. Mr. mărule. Tc. marul, parțial prin mijlocirea ngr. μαρούλιον, ngr. μαρούλι (Șeineanu, II, 250; Meyer 260; Meyer, Neugr. St., III, 42; Berneker, II, 21; Lokotsch 1430; Ronzevalle 156). Se consideră că-i vorba de un cuvînt de origine gr. άμαρούλιον, der. din amarus; dar există și în cuman. marul „lăptucă” (Kuun 126), astfel că ar trebui să fie cuvînt turcic; cf. bg. maruli, alb. marulj, sb. marűlja (Vasmer, Gr., 96).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARU s. f. (Mai ales în Mold.; adesea la pl.) Lăptucă (Lactuca saliva). Cît în șase luni nice apă n-au băut, fără numai miezul a unii marule îi era în loc de mîncare. DOSOFTEI, V. S. septembrie 3v/8. Află dînăoarâ în grădină un urs mîncînd marule. id. ib. septembrie 26v/28. Am udat marolile. drăghici, r. 83/23. Curechi, marole, morcovi. . . și alte legumi. IONESCU, C. 11/12. Grădinarii seamănă mai cu osebire și în mare cantitate varză și ceapă. . . , vinete și roșii, conopide, bame, marule. id. M. 357, cf. POLIZU. Frunză de maroli. CUPARENCU, V. 38/25, cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU, DDRF, BARCIANU. Marula, lăptuca, salata sau salada. . . se seamănă în table. PAMFILE, A. R. 197, cf. H III 243, 437, VII 385, X 205, 464, XII 105, XVI 224. Foaie verde și-o marulă, Am un pom în bătătură. ȘEZ. XV, 69. Salată de maroli. ALR II 4110/414, cf. ib. 4110/514, 531, 551, 605. – Pl.: marule. - Și: (regional) marólă (pl. marole și maroli), (rar) mărúlă (POLIZU) s. f. – Din bg. марули, ngr. μαροúλι.

Intrare: marulă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maru
  • marula
plural
  • marule
  • marulele
genitiv-dativ singular
  • marule
  • marulei
plural
  • marule
  • marulelor
vocativ singular
plural
marolă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mărulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maru, marulesubstantiv feminin

  • 1. botanică regional Lăptucă, salată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Grădinarii seamănă... varză și ceapă... conopide, bame, marule etc. IONESCU, M. 357. DLRLC
    • format_quote Foaie verde și-o marulă, Am un pom în bătătură. ȘEZ. XV 69. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.