4 intrări

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCRIMÁRE, lăcrimări, s. f. Faptul de a lăcrima. [Var.: lăcrămáre s. f.] – V. lăcrima.

LĂCRIMÁRE, lăcrimări, s. f. Faptul de a lăcrima. [Var.: lăcrămáre s. f.] – V. lăcrima.

lăcrimare sf [At: (a. 1805) ȘA I, 585 / V: (îvp) lăcră~, (înv) lac~ / Pl: ~mări / E: lăcrima] 1-2 Plâns (cu ușurință) Si: lăcrimat1 (1-2), (înv) lăcrimătură (1-2). 3 Curgere continuă a lacrimilor ca urmare a unei dureri, a unei boli, a înduioșării, a acțiunii unor agenți fizici etc. Si: lăcrimat1 (3), (înv) lăcrimătură (3). 4 (Pex) Jelire. 5 (Fig) Întristare. 6 (Fig) Curgere înceată a unui lichid Si: lăcrimat1 (6), (înv) lăcrimătură (6). 7 (Med; înv) Aflux crescut de lacrimi, datorat unei hipersecreții lacrimale sau unei imposibilități de drenare pe traiectul căilor lacrimale.

LĂCRĂMÁ1 vb. I v. lăcrima.

LĂCRĂMÁ1 vb. I v. lăcrima.

LĂCRĂMÁRE s. f. v. lăcrimare.

LĂCRĂMÁRE s. f. v. lăcrimare.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor), a înlăcrima. 2. Intranz. și refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima. [Var.: lăcrămá vb. I] – Lat. lacrimare.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor), a înlăcrima. 2. Intranz. și refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima. [Var.: lăcrămá vb. I] – Lat. lacrimare.

LĂCRIMÁR, lăcrimare, s. n. (Arh.) Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară de la cerceveaua ușilor și a ferestrelor. – Lăcrima + suf. -ar.

LĂCRIMÁR, lăcrimare, s. n. (Arh.) Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară de la cerceveaua ușilor și a ferestrelor. – Lăcrima + suf. -ar.

lăcrămare2 sf vz lăcrimare

lăcrima [At: COD. VOR. 65r/3 / V: (înv) lacrema, lac~, (îvp) ~cră~, (reg) lecrema / Pzi: ~mez / E: ml lacrimare] 1 vi (D. oameni) A avea ochii în lacrimi. 2 vi (D. oameni) A-i curge lacrimile de durere, jale, înduioșare etc. 3 vi (D. oameni) A plânge ușor Si: a înlăcrima. 4 vi (Pex; d. oameni) A jeli. 5 vr (Fig; d. oameni) A se întrista. 6-7 vir (D. ochi) A (se) umple continuu de lacrimi ca urmare a unei dureri, a unei boli, a înduioșării, a acțiunii unor agenți fizici externi etc. Si: (pop) a (se) înlăcrima. 8 vi (Fig; d. lichide) A curge încet, cu picături. 9 vi (Pex; fig; d. lichide) A se prelinge din... 10 vi (Reg; d. vase de pământ sau de lemn) A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru.

lăcrimar, ~ă [At: CV 1949 / Pl: ~e / E: lăcrima + -ar] 1 sn Mulură mică așezată în partea inferioară a cornișei unui acoperiș, care împiedică prelingerea apei de ploaie pe zidul construcției. 2 sn Piesă de lemn sau de metal fixată pe cerceveaua ferestrelor și a ușilor pentru a împiedica prelingerea apei Si: (rar) picurar. 3 sf (Nav) Gutieră.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. Intranz. 1. (Despre om) A vărsa lacrimi, a plînge. Se despărți de calul ei, lăcrimînd. ISPIRESCU, L. 22. A plecat ochii în jos și a început a lăcrima. CREANGĂ, P. 99. Gheneralul... au și lăcrimat de bucurie. ODOBESCU, S. I 270. Dacă-i întîlni Măicuță bătrînă, Cu brîul de lînă, Din ochi lăcrimînd. ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ Fig. Safire pe ceruri lăcrimează. MACEDONSKI, O. I 153. ◊ Tranz. (Rar) Nu-ți mai lăcrima ochii. ALECSANDRI, P. P. 234. 2. (Despre ochi) A produce lacrimi (ca urmare a unei stări bolnăvicioase). Îmi lăcrimează ochii. – Variantă: lăcrămá (BART, E. 45, SAHIA, N. 24, EMINESCU, N. 12) vb. I.

LĂCRIMÁR, lăcrimare, s. n. Ciubuc așezat la cornișa unui acoperiș, pentru a împiedica prelingerea apelor de ploaie; piesă de lemn ori de metal fixată la cerceveaua ușilor și ferestrelor în același scop.

A LĂCRIMÁ ~éz intranz. 1) (despre oameni) A plânge (ușor) cu lacrimi; a fi năpădit de lacrimi. 2) (despre ochi) A secreta încontinuu lacrimi (din cauza unei dureri sau a unor emoții); a se umple de lacrimi. [Sil. lă-cri-] /<lat. lacrimare

LĂCRIMÁR ~e n. Profil arhitectural de dimensiuni, amplasat la cornișa unui acoperiș pentru a împiedica prelingerea pe zidul construcției a apei. /a lăcrima + suf. ~ar

lăcrămà v. a vărsa lacrimi. [Lat. LACRIMARE].

arată toate definițiile

Intrare: lăcrimare
lăcrimare substantiv feminin
  • silabație: lă-cri-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrimare
  • lăcrimarea
plural
  • lăcrimări
  • lăcrimările
genitiv-dativ singular
  • lăcrimări
  • lăcrimării
plural
  • lăcrimări
  • lăcrimărilor
vocativ singular
plural
lacrimare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lacrimare
  • lacrimarea
plural
  • lacrimări
  • lacrimările
genitiv-dativ singular
  • lacrimări
  • lacrimării
plural
  • lacrimări
  • lacrimărilor
vocativ singular
plural
lăcrămare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrămare
  • lăcrămarea
plural
  • lăcrămări
  • lăcrămările
genitiv-dativ singular
  • lăcrămări
  • lăcrămării
plural
  • lăcrămări
  • lăcrămărilor
vocativ singular
plural
Intrare: lăcrima
  • silabație: lă-cri-ma
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăcrima
  • lăcrimare
  • lăcrimat
  • lăcrimatu‑
  • lăcrimând
  • lăcrimându‑
singular plural
  • lăcrimea
  • lăcrimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăcrimez
(să)
  • lăcrimez
  • lăcrimam
  • lăcrimai
  • lăcrimasem
a II-a (tu)
  • lăcrimezi
(să)
  • lăcrimezi
  • lăcrimai
  • lăcrimași
  • lăcrimaseși
a III-a (el, ea)
  • lăcrimea
(să)
  • lăcrimeze
  • lăcrima
  • lăcrimă
  • lăcrimase
plural I (noi)
  • lăcrimăm
(să)
  • lăcrimăm
  • lăcrimam
  • lăcrimarăm
  • lăcrimaserăm
  • lăcrimasem
a II-a (voi)
  • lăcrimați
(să)
  • lăcrimați
  • lăcrimați
  • lăcrimarăți
  • lăcrimaserăți
  • lăcrimaseți
a III-a (ei, ele)
  • lăcrimea
(să)
  • lăcrimeze
  • lăcrimau
  • lăcrima
  • lăcrimaseră
lăcrăma1 (1 -mez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăcrăma
  • lăcrămare
  • lăcrămat
  • lăcrămatu‑
  • lăcrămând
  • lăcrămându‑
singular plural
  • lăcrămea
  • lăcrămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăcrămez
(să)
  • lăcrămez
  • lăcrămam
  • lăcrămai
  • lăcrămasem
a II-a (tu)
  • lăcrămezi
(să)
  • lăcrămezi
  • lăcrămai
  • lăcrămași
  • lăcrămaseși
a III-a (el, ea)
  • lăcrămea
(să)
  • lăcrămeze
  • lăcrăma
  • lăcrămă
  • lăcrămase
plural I (noi)
  • lăcrămăm
(să)
  • lăcrămăm
  • lăcrămam
  • lăcrămarăm
  • lăcrămaserăm
  • lăcrămasem
a II-a (voi)
  • lăcrămați
(să)
  • lăcrămați
  • lăcrămați
  • lăcrămarăți
  • lăcrămaserăți
  • lăcrămaseți
a III-a (ei, ele)
  • lăcrămea
(să)
  • lăcrămeze
  • lăcrămau
  • lăcrăma
  • lăcrămaseră
lacrema
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lacrima1 (vb.) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lacrima
  • lacrimare
  • lacrimat
  • lacrimatu‑
  • lacrimând
  • lacrimându‑
singular plural
  • lacrimea
  • lacrimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lacrimez
(să)
  • lacrimez
  • lacrimam
  • lacrimai
  • lacrimasem
a II-a (tu)
  • lacrimezi
(să)
  • lacrimezi
  • lacrimai
  • lacrimași
  • lacrimaseși
a III-a (el, ea)
  • lacrimea
(să)
  • lacrimeze
  • lacrima
  • lacrimă
  • lacrimase
plural I (noi)
  • lacrimăm
(să)
  • lacrimăm
  • lacrimam
  • lacrimarăm
  • lacrimaserăm
  • lacrimasem
a II-a (voi)
  • lacrimați
(să)
  • lacrimați
  • lacrimați
  • lacrimarăți
  • lacrimaserăți
  • lacrimaseți
a III-a (ei, ele)
  • lacrimea
(să)
  • lacrimeze
  • lacrimau
  • lacrima
  • lacrimaseră
lecrema
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lăcrimar
lăcrimar substantiv neutru
  • silabație: lă-cri-mar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrimar
  • lăcrimarul
  • lăcrimaru‑
plural
  • lăcrimare
  • lăcrimarele
genitiv-dativ singular
  • lăcrimar
  • lăcrimarului
plural
  • lăcrimare
  • lăcrimarelor
vocativ singular
plural
Intrare: lăcrimară
lăcrimară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrima
  • lăcrimara
plural
  • lăcrimare
  • lăcrimarele
genitiv-dativ singular
  • lăcrimare
  • lăcrimarei
plural
  • lăcrimare
  • lăcrimarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăcrimare lacrimare lăcrămare

  • 1. Faptul de a lăcrima.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: plânset

etimologie:

  • vezi lăcrima
    surse: DEX '98 DEX '09

lăcrima lăcrăma lacrema lacrima lecrema

  • 1. intranzitiv (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plânge înlăcrima 6 exemple
    exemple
    • Se despărți de calul ei, lăcrimînd. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
    • A plecat ochii în jos și a început a lăcrima. CREANGĂ, P. 99.
      surse: DLRLC
    • Gheneralul... au și lăcrimat de bucurie. ODOBESCU, S. I 270.
      surse: DLRLC
    • Dacă-i întîlni Măicuță bătrînă, Cu brîul de lînă, Din ochi lăcrimînd. ALECSANDRI, P. P. 2.
      surse: DLRLC
    • figurat Safire pe ceruri lăcrimează. MACEDONSKI, O. I 153.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv rar Nu-ți mai lăcrima ochii. ALECSANDRI, P. P. 234.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înlăcrima un exemplu
    exemple
    • Îmi lăcrimează ochii.
      surse: DLRLC

etimologie:

lăcrimar

  • 1. arhaizant Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară de la cerceveaua ușilor și a ferestrelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: picurar

etimologie:

  • Lăcrima + sufix -ar.
    surse: DEX '98 NODEX