19 definiții pentru lăcrima lăcrăma lacrema lacrima lecrema


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor), a înlăcrima. 2. Intranz. și refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima. [Var.: lăcrămá vb. I] – Lat. lacrimare.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor), a înlăcrima. 2. Intranz. și refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima. [Var.: lăcrămá vb. I] – Lat. lacrimare.

lăcrima [At: COD. VOR. 65r/3 / V: (înv) lacrema, lac~, (îvp) ~cră~, (reg) lecrema / Pzi: ~mez / E: ml lacrimare] 1 vi (D. oameni) A avea ochii în lacrimi. 2 vi (D. oameni) A-i curge lacrimile de durere, jale, înduioșare etc. 3 vi (D. oameni) A plânge ușor Si: a înlăcrima. 4 vi (Pex; d. oameni) A jeli. 5 vr (Fig; d. oameni) A se întrista. 6-7 vir (D. ochi) A (se) umple continuu de lacrimi ca urmare a unei dureri, a unei boli, a înduioșării, a acțiunii unor agenți fizici externi etc. Si: (pop) a (se) înlăcrima. 8 vi (Fig; d. lichide) A curge încet, cu picături. 9 vi (Pex; fig; d. lichide) A se prelinge din... 10 vi (Reg; d. vase de pământ sau de lemn) A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru.

LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. Intranz. 1. (Despre om) A vărsa lacrimi, a plînge. Se despărți de calul ei, lăcrimînd. ISPIRESCU, L. 22. A plecat ochii în jos și a început a lăcrima. CREANGĂ, P. 99. Gheneralul... au și lăcrimat de bucurie. ODOBESCU, S. I 270. Dacă-i întîlni Măicuță bătrînă, Cu brîul de lînă, Din ochi lăcrimînd. ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ Fig. Safire pe ceruri lăcrimează. MACEDONSKI, O. I 153. ◊ Tranz. (Rar) Nu-ți mai lăcrima ochii. ALECSANDRI, P. P. 234. 2. (Despre ochi) A produce lacrimi (ca urmare a unei stări bolnăvicioase). Îmi lăcrimează ochii. – Variantă: lăcrămá (BART, E. 45, SAHIA, N. 24, EMINESCU, N. 12) vb. I.

A LĂCRIMÁ ~éz intranz. 1) (despre oameni) A plânge (ușor) cu lacrimi; a fi năpădit de lacrimi. 2) (despre ochi) A secreta încontinuu lacrimi (din cauza unei dureri sau a unor emoții); a se umple de lacrimi. [Sil. lă-cri-] /<lat. lacrimare

LĂCRĂMÁ1 vb. I v. lăcrima.

LĂCRĂMÁ1 vb. I v. lăcrima.

lăcrămà v. a vărsa lacrimi. [Lat. LACRIMARE].

lăcrăméz v. intr. (lat. lácrimo, -áre, it. lagrimare, sp. lagrimear). Îmĭ ĭese lacrămĭ, vărs lacrămĭ: a lăcrăma de usturime, de durere, de bucurie. – Și lăcl- (Cod. Vor. 129, 3). V. înlăcrămez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăcrimá (a ~) (-cri-) vb., ind. prez. 3 lăcrimeáză

lăcrimá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. lăcriméz, 3 sg. și pl. lăcrimeáză; con. prez. 3 sg. și pl. lăcriméze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂCRIMÁ vb. v. plânge.

LĂCRIMA vb. a plînge. (De ce ~?)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lăcrăma, lăcrămez v. t. (pop.) a reclama

Intrare: lăcrima
  • silabație: lă-cri-ma
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăcrima
  • lăcrimare
  • lăcrimat
  • lăcrimatu‑
  • lăcrimând
  • lăcrimându‑
singular plural
  • lăcrimea
  • lăcrimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăcrimez
(să)
  • lăcrimez
  • lăcrimam
  • lăcrimai
  • lăcrimasem
a II-a (tu)
  • lăcrimezi
(să)
  • lăcrimezi
  • lăcrimai
  • lăcrimași
  • lăcrimaseși
a III-a (el, ea)
  • lăcrimea
(să)
  • lăcrimeze
  • lăcrima
  • lăcrimă
  • lăcrimase
plural I (noi)
  • lăcrimăm
(să)
  • lăcrimăm
  • lăcrimam
  • lăcrimarăm
  • lăcrimaserăm
  • lăcrimasem
a II-a (voi)
  • lăcrimați
(să)
  • lăcrimați
  • lăcrimați
  • lăcrimarăți
  • lăcrimaserăți
  • lăcrimaseți
a III-a (ei, ele)
  • lăcrimea
(să)
  • lăcrimeze
  • lăcrimau
  • lăcrima
  • lăcrimaseră
lăcrăma1 (1 -mez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăcrăma
  • lăcrămare
  • lăcrămat
  • lăcrămatu‑
  • lăcrămând
  • lăcrămându‑
singular plural
  • lăcrămea
  • lăcrămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăcrămez
(să)
  • lăcrămez
  • lăcrămam
  • lăcrămai
  • lăcrămasem
a II-a (tu)
  • lăcrămezi
(să)
  • lăcrămezi
  • lăcrămai
  • lăcrămași
  • lăcrămaseși
a III-a (el, ea)
  • lăcrămea
(să)
  • lăcrămeze
  • lăcrăma
  • lăcrămă
  • lăcrămase
plural I (noi)
  • lăcrămăm
(să)
  • lăcrămăm
  • lăcrămam
  • lăcrămarăm
  • lăcrămaserăm
  • lăcrămasem
a II-a (voi)
  • lăcrămați
(să)
  • lăcrămați
  • lăcrămați
  • lăcrămarăți
  • lăcrămaserăți
  • lăcrămaseți
a III-a (ei, ele)
  • lăcrămea
(să)
  • lăcrămeze
  • lăcrămau
  • lăcrăma
  • lăcrămaseră
lacrema
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lacrima1 (vb.) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lacrima
  • lacrimare
  • lacrimat
  • lacrimatu‑
  • lacrimând
  • lacrimându‑
singular plural
  • lacrimea
  • lacrimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lacrimez
(să)
  • lacrimez
  • lacrimam
  • lacrimai
  • lacrimasem
a II-a (tu)
  • lacrimezi
(să)
  • lacrimezi
  • lacrimai
  • lacrimași
  • lacrimaseși
a III-a (el, ea)
  • lacrimea
(să)
  • lacrimeze
  • lacrima
  • lacrimă
  • lacrimase
plural I (noi)
  • lacrimăm
(să)
  • lacrimăm
  • lacrimam
  • lacrimarăm
  • lacrimaserăm
  • lacrimasem
a II-a (voi)
  • lacrimați
(să)
  • lacrimați
  • lacrimați
  • lacrimarăți
  • lacrimaserăți
  • lacrimaseți
a III-a (ei, ele)
  • lacrimea
(să)
  • lacrimeze
  • lacrimau
  • lacrima
  • lacrimaseră
lecrema
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăcrima lăcrăma lacrema lacrima lecrema

  • 1. intranzitiv (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plânge înlăcrima 6 exemple
    exemple
    • Se despărți de calul ei, lăcrimînd. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
    • A plecat ochii în jos și a început a lăcrima. CREANGĂ, P. 99.
      surse: DLRLC
    • Gheneralul... au și lăcrimat de bucurie. ODOBESCU, S. I 270.
      surse: DLRLC
    • Dacă-i întîlni Măicuță bătrînă, Cu brîul de lînă, Din ochi lăcrimînd. ALECSANDRI, P. P. 2.
      surse: DLRLC
    • figurat Safire pe ceruri lăcrimează. MACEDONSKI, O. I 153.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv rar Nu-ți mai lăcrima ochii. ALECSANDRI, P. P. 234.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înlăcrima un exemplu
    exemple
    • Îmi lăcrimează ochii.
      surse: DLRLC

etimologie: