opțiuni
  • info

14 definiții pentru jurist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JURIST, -Ă, juriști, -ste, s. m. și f. Specialist în științele juridice. ♦ (Înv.) Student în drept. – Din fr. juriste, lat. jurista.

jurist, ~ă smf [At: MAIORESCU, CR. I, 233 / V: iu~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr juriste, lat jurista] 1 Specialist în științele juridice. 2 (Înv) Student(ă) în drept.

JURIST, -Ă, juriști, -ste, s. m. și f. Specialist în științele juridice. ♦ (Înv.) Student(ă) în drept. – Din fr. juriste, lat. jurista.

JURIST, juriști, s. m. Persoană care se îndeletnicește în mod profesional cu dreptul sau care întrunește condițiile cerute de lege pentru aceasta; (învechit) student în drept. Juriștii au datoria de a elabora lucrări care să arate rolul statului și dreptului în dezvoltarea bazei socialiste în țara noastră, rolul dreptului în lichidarea rămășițelor capitaliste din economie, din conștiința oamenilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 389, 5/5. Tu, Costea, în calitate de viitor jurist, ești cel mai în măsură s-o știi. C. PETRESCU, C. V. 92.

JURIST s.m. Specialist în drept; persoană care practică această profesiune. [< fr. juriste].

JURIST, -Ă s. m. f. specialist în științe juridice. (< fr. juriste, lat. jurista)

JURIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Specialist în jurisprudență. /<fr. juriste, lat. jurista

jurist m. cel ce scrie asupra materiilor de drept.

* juríst m. (mlat. jurista, d. jus, juris, drept, dreptate). Acela care știe dreptu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jurist s. m., pl. juriști

jurist s. m., pl. juriști

jurist s. m., pl. juriști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JURIST s. (înv.) legist, pravilist, prăvilaș.

JURIST s. (JUR.) (înv.) legist, pravilist, prăvilaș.

Intrare: jurist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jurist
  • juristul
  • juristu‑
plural
  • juriști
  • juriștii
genitiv-dativ singular
  • jurist
  • juristului
plural
  • juriști
  • juriștilor
vocativ singular
  • juristule
  • juriste
plural
  • juriștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jurist, juriștisubstantiv masculin
juristă, juristesubstantiv feminin

  • 1. Specialist în științele juridice. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: legist pravilist prăvilaș
    • format_quote Juriștii au datoria de a elabora lucrări care să arate rolul statului și dreptului în dezvoltarea bazei socialiste în țara noastră, rolul dreptului în lichidarea rămășițelor capitaliste din economie, din conștiința oamenilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 389, 5/5. DLRLC
    • 1.1. învechit Student în drept. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tu, Costea, în calitate de viitor jurist, ești cel mai în măsură s-o știi. C. PETRESCU, C. V. 92. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.