14 definiții pentru junincă junică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUNÍNCĂ, juninci, s. f. Vițea tânără (între un an și doi ani). – Lat. junix, -cis.

JUNÍNCĂ, juninci, s. f. Vițea tânără (între un an și doi ani). – Lat. junix, -cis.

junincă sf [At: LB / V: ~ică, ~ice, ~ince, (reg) ~juri~ / Pl: ~nce / E: ml junix, -icis] (Reg) 1-2 Juncă (1-2). 3 Juncuță (5).

JUNÍNCĂ, juninci, s. f. Vițea tînără (între un an și doi ani) care n-a fătat încă. V. juncă. Ana făcea de mîncare, el așeza juninca și curăța cotețul purcelului. V. ROM. iulie 1953, 122. Nu se mai gîndea la dreptul ei pentru pogoanele de zestre. Acelea erau subt puterea lui Ghiță Lungu, care sta asupra lor ca ursul cînd mursecă juninca. SADOVEANU, M. C. 154. Zece vaci și o junincă Să se ducă la potică! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 280. – Variantă: junícă (PĂSCULESCU, L. P. 259) s. f.

JUNÍNCĂ ~ci f. Vacă tânără, între doi și trei ani, care încă nu a avut vițel; juncă. /<lat. junix, ~cis

junícă și juníncă f., pl. ĭ (din juncă și junice). Ban. Juncă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

juníncă s. f., g.-d. art. juníncii; pl. junínci

juníncă s. f., g.-d. art. juníncii; pl. junínci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JUNINCĂ s. (ZOOL.) juncană, juncă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

juníncă, juninci, (jurincă), s.f. – Vițea de doi ani. Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei (Apșa de Jos, Biserica Albă). – Lat. junix, -cis „vițea” (DEX, MDA).

Intrare: junincă
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • junincă
  • juninca
plural
  • juninci
  • junincile
genitiv-dativ singular
  • juninci
  • junincii
plural
  • juninci
  • junincilor
vocativ singular
  • junincă
  • juninco
plural
  • junincilor
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juni
  • junica
plural
  • junici
  • junicile
genitiv-dativ singular
  • junici
  • junicii
plural
  • junici
  • junicilor
vocativ singular
  • juni
  • junico
plural
  • junicilor

junincă junică

  • 1. Vițea tânără (între un an și doi ani).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: juncană juncă 3 exemple
    exemple
    • Ana făcea de mîncare, el așeza juninca și curăța cotețul purcelului. V. ROM. iulie 1953, 122.
      surse: DLRLC
    • Nu se mai gîndea la dreptul ei pentru pogoanele de zestre. Acelea erau subt puterea lui Ghiță Lungu, care sta asupra lor ca ursul cînd mursecă juninca. SADOVEANU, M. C. 154.
      surse: DLRLC
    • Zece vaci și o junincă Să se ducă la potică! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 280.
      surse: DLRLC

etimologie: