opțiuni
  • info

7 definiții pentru juncuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUNCUȚĂ, juncuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui juncă. – Juncă + suf. -uță.

juncuță sf [At: SBIERA, P. 189 / Pl: ~țe / E: juncă + -uță] 1-4 (Șhp) Juncă (1-2) (mai tânără) Si: jinincea (1-4), junincuță (1-4). 5 Vițea de un an Si: junincă (3), juniță2 (3).

JUNCUȚĂ, juncuțe, s. f. Diminutiv al lui juncă. – Juncă + suf. -uță.

JUNCUȚĂ, juncuțe, s. f. Diminutiv al lui juncă. Spuneți-mi unde mi-i juncuța. SBIERA, P. 189.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

juncuță (rar) s. f., g.-d. art. juncuței; pl. juncuțe

juncuță (rar) s. f., g.-d. art. juncuței; pl. juncuțe

juncuță s. f., g.-d. art. juncuței; pl. juncuțe

Intrare: juncuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juncuță
  • juncuța
plural
  • juncuțe
  • juncuțele
genitiv-dativ singular
  • juncuțe
  • juncuței
plural
  • juncuțe
  • juncuțelor
vocativ singular
  • juncuță
  • juncuțo
plural
  • juncuțelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

juncuță, juncuțesubstantiv feminin

etimologie:
  • Juncă + sufix -uță. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.