10 definiții pentru jidan

jidan sm [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg) jâd~, jud~ / Pl: ~i / E: jid + -an] 1 (Pop; prt) Evreu. 2 (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3 (Pop; îs) ~ botezat Creștin cu apucături rele. 4 (Pop; îe) A avea cap de ~ A umbla cu înșelăciuni. 5 (Pop; îe) Parcă se bat ~ii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6 (Pop; îe) Când vor ieși ~ii la seceră Niciodată. 7 (Ent; reg) Jidov (8). 8 (Orn) Corb-de-noapte.

JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.[1]

  1. Această definiție elimină conotația peiorativă a cuvântului, ceea ce pare a fi o greșeală («... în procesul de editare a ultimei ediții a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicația „(popular și peiorativ)”... cu indicația „(familiar)” » – Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, răspuns publicat în evz.ro din 11 august 2011). — gall

JIDÁN, jidani, s. m. (Pop. și peior.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.

jidán s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.) jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop.; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele. 4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni. 5. (Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată. 7. (Ent.; reg.) Jidov (8). 8. (Orn.) Corb-de-noapte

jidán (fam.) s. m., pl. jidáni

jidan m. alt nume dat evreului. [Slav. JIDŬ, iudeu].

jidán, -áncă s. (răd. jid din Jidov și sufixu -an, ca în bădăran; vsl. židinŭ, židŭ, und. Zsidó, lat. Judaeus, vgr. Iudaios. V. jidov, ĭudă). Ĭudeu, Evreŭ, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Cămătar feroce: cămătaru Shylock al luĭ Shakespeare e tipu Jidanuluĭ. În Munt. est și Mold. sud se uzitează femininu Jidoafcă, în nord Jidaŭcă. Jidan și Jidov îs epitete pline de dispreț. Și maĭ pline de dispreț îs Hárhar, iúcman, iudă, Párhal, Tarhón, Tîrtán ș.a. Jidanului îi place să-i zicĭ Evreŭ, saŭ Israelit. Romînu-ĭ maĭ zice și cîne. În 1911 eraŭ în Europa 8,853,599 de jidanĭ, dintre care în Rusia 5,211,805, în Germania 600,862, în foasta Austro-Ungarie 2,076,388, în Francia 100,000, în Italia 35,617, în Spania 2,500, în România veche 266,653 (în realitate trebuĭe să fi fost aproape 500,000), în Turcia eŭropee 106,978, în Portugalia 1,200, în Suedia 32,012, în Serbia 5,729, în Bulgaria 37,653, în Elveția 12,366, în Grecia 8,350, în Danemarca 3,176, în Norvegia 641, în Belgia 15,000, în Anglia 237,860. Restu, pînă la vre-o 14,000,000, trăiește în America (Statele Unite și Argentina) și’n celelalte continente. V. cahal, francmason.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

jidan, jidani s. m. 1. (pop., peior.) evreu. 2. afacerist lipsit de scrupule.

Intrare: jidan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jidan
  • jidanul
  • jidanu‑
plural
  • jidani
  • jidanii
genitiv-dativ singular
  • jidan
  • jidanului
plural
  • jidani
  • jidanilor
vocativ singular
  • jidanule
  • jidane
plural
  • jidanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jidan

  • surse: DEX '09 DEX '98
  • comentariu Definiția din DEX ’09 elimină conotația peiorativă a cuvântului, ceea ce pare a fi o greșeală: «... în procesul de editare a ultimei ediții a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicația „(popular și peiorativ)”... cu indicația „(familiar)” – Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”» – răspuns publicat în evz.ro din 11 august 2011.
    surse: dexonline

etimologie:

  • regional Jid („evreu”, din limba slavă (veche)) + sufix -an.
    surse: DEX '09 DEX '98