căutare avansată
9 definiții pentru „jidan”   declinări

JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Această definiție elimină conotația peiorativă a cuvântului, ceea ce pare a fi o greșeală («... în procesul de editare a ultimei ediții a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicația „(popular și peiorativ)”... cu indicația „(familiar)” » – Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, răspuns publicat în evz.ro din 11 august 2011). - gall

JIDÁN, jidani, s. m. (Pop. și peior.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

jidán (fam.) s. m., pl. jidáni
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

jidán s. m., pl. jidáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

jidán s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.) jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop.; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele. 4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni. 5. (Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată. 7. (Ent.; reg.) Jidov (8). 8. (Orn.) Corb-de-noapte
Sursa: MDA (2002-2003) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

jidan m. alt nume dat evreului. [Slav. JIDŬ, iudeu].
Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

jidán, -áncă s. (răd. jid din Jidov și sufixu -an, ca în bădăran; vsl. židinŭ, židŭ, und. Zsidó, lat. Judaeus, vgr. Iudaios. V. jidov, ĭudă). Ĭudeu, Evreŭ, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Cămătar feroce: cămătaru Shylock al luĭ Shakespeare e tipu Jidanuluĭ. În Munt. est și Mold. sud se uzitează femininu Jidoafcă, în nord Jidaŭcă. Jidan și Jidov îs epitete pline de dispreț. Și maĭ pline de dispreț îs Hárhar, iúcman, iudă, Párhal, Tarhón, Tîrtán ș.a. Jidanului îi place să-i zicĭ Evreŭ, saŭ Israelit. Romînu-ĭ maĭ zice și cîne. În 1911 eraŭ în Europa 8,853,599 de jidanĭ, dintre care în Rusia 5,211,805, în Germania 600,862, în foasta Austro-Ungarie 2,076,388, în Francia 100,000, în Italia 35,617, în Spania 2,500, în România veche 266,653 (în realitate trebuĭe să fi fost aproape 500,000), în Turcia eŭropee 106,978, în Portugalia 1,200, în Suedia 32,012, în Serbia 5,729, în Bulgaria 37,653, în Elveția 12,366, în Grecia 8,350, în Danemarca 3,176, în Norvegia 641, în Belgia 15,000, în Anglia 237,860. Restu, pînă la vre-o 14,000,000, trăiește în America (Statele Unite și Argentina) și’n celelalte continente. V. cahal, francmason.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

jidán, s.n. – v. jid.
Sursa: DRAM 2015 (2015) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

jidan, jidani s. m. 1. (pop., peior.) evreu. 2. afacerist lipsit de scrupule.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink