2 intrări

13 definiții

jariște sf [At: DOSOFTEI, V. S. 112/1 / V: jăr~, jârâște, jer~ / Pl: ~ti / E: jar + -iște] 1 (Îrg) Jar (1). 2 Foc. 3 (Pex) Vatră. 4 (Spc) Loc unde se face o jertfă. 5 (Fig) Arșiță. 6 Loc unde a ars o casă. 7 Loc pârjolit. 8 Loc de pădure arsă, cald încă. 9 (Trs) Adăpost neacoperit pentru animale.

JÁRIȘTE, jariști, s. f. 1. (Înv.) Jar1; foc; p. ext. vatră. 2. Loc pustiit de foc. ♦ Pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă. – Jar1 + suf. -iște.

JÁRIȘTE s. f. 1. (Înv.) Jar1; foc; p. ext. vatră. 2. Loc pustiit de foc. ♦ Pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă. – Jar1 + suf. -iște.

JÁRIȘTE s. f. (Învechit; și în forma jăriște) 1. Jăratic, foc; p. ext. vatră. (Fig.) Jariștea iubirii pe nesimțite îi schimba gîndurile. CONTEMPORANUL, VII 492. 2. Loc, pădure, sat etc. pustiit de foc. În grădina de la Țigănești, din jăriștea caselor. CONACHI, P. 204.

járiște s. f., g.-d. art. járiștii; (păduri arse) pl. járiști

JÁRIȘTE s. v. jar, jăratic, jărăgai.

JÁRIȘTE s. arsură, pârlitură, (pop.) arsătură, (înv. și reg.) pârjol, (reg.) pârjolitură, pârleală.

JÁRIȘTE ~i f. 1) înv. v. jar. 2) Loc pustiit de foc. /jar + suf. ~iște

járiște și jắriște f. (d. jar saŭ ut. žarište). Rar. Locu unuĭ incendiŭ. Arșiță, mare căldură. Fig. Pasiune: jariștea ĭubiriĭ. V. jiriște 1.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

járiște s. f., g.-d. art. járiștii; pl. jaríști

jariște s. v. JAR. JĂRĂGAI. JERATIC.

Intrare: jariște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jariște
  • jariștea
plural
  • jariști
  • jariștile
genitiv-dativ singular
  • jariști
  • jariștii
plural
  • jariști
  • jariștilor
vocativ singular
plural
Intrare: jăriște
jăriște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

jariște

etimologie:

  • Jar (1.) + sufix -iște.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX