opțiuni
  • info
9 definiții pentru iscoditură

Explicative DEX

ISCODITURĂ, iscodituri, s. f. (Rar) Lucru iscodit; invenție, scornitură; minciună. – Iscodi + suf. -tură.

ISCODITURĂ, iscodituri, s. f. (Rar) Lucru iscodit; invenție, scornitură; minciună. – Iscodi + suf. -tură.

iscoditură sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: iscodi + -tură] (Rar) 1 Spionare. 2-3 Iscodire (2-3). 4 (Înv) Descoperire. 5 (Înv) Născocire. 6 (Înv) Iscare.

ISCODITURĂ, iscodituri, s. f. Lucru iscodit; invenție, scornitură, minciună.

iscoditúră f., pl. ĭ. Lucru iscodit, scornitură (o mașină, o mincĭună).

Ortografice DOOM

iscoditură (rar) s. f., g.-d. art. iscoditurii; pl. iscodituri

iscoditură (rar) s. f., g.-d. art. iscoditurii; pl. iscodituri

iscoditură s. f., g.-d. art. iscoditurii; pl. iscodituri

Sinonime

ISCODITURĂ s. v. creație, invenție, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură.

iscoditură s. v. CREAȚIE. INVENȚIE. MINCIUNĂ. NĂSCOCEALĂ. NĂSCOCIRE. NĂSCOCITURĂ. NEADEVĂR. PALAVRĂ. PLĂSMUIRE. POVESTE. SCORNEALĂ. SCORNIRE. SCORNITURĂ.

Intrare: iscoditură
iscoditură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iscoditură
  • iscoditura
plural
  • iscodituri
  • iscoditurile
genitiv-dativ singular
  • iscodituri
  • iscoditurii
plural
  • iscodituri
  • iscoditurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iscoditură, iscoditurisubstantiv feminin

etimologie:
  • Iscodi + -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.