12 definiții pentru inabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INABÍL, -Ă, inabili, -e, adj. Neîndemânatic, stângaci; neabil. – Din fr. inhabile, lat. inhabilis.

inabil, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr inhabile, it inabilis] (Liv) 1 Lipsit de îndemânare în activitățile practice. 2 (Pex) Care nu știe să se descurce într-o anumită situație. 3 (Jur) Care nu are o anumită capacitate legală.

INABÍL, -Ă, inabili, -e, adj. (Livr.) Neîndemânatic, stângaci; neabil. – Din fr. inhabile, lat. inhabilis.

INABÍL, -Ă, inabili, -e, adj. (Franțuzism) Lipsit de abilitate; neîndemînatic.

INABÍL, -Ă adj. (Rar) Neîndemânatic. [Cf. fr. inhabile, lat. inhabilis].

INABÍL, -Ă adj. stângaci, neîndemânatic. (< fr. inhabile, lat. inhabilis)

*inábil, -ă adj. (lat. inhábilis. V. abil). Care nu e abil: lucrător inabil. Jur. Incapabil: nebunu e inabil de a testa. Adv. În mod inabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!inabíl (i-na-/in-a-) adj. m., pl. inabíli; f. inabílă, pl. inabíle

inabíl adj. m. (sil. mf. in-) abil


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INABÍL adj. v. neajutorat, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.

inabil adj. v. NEAJUTORAT. NEÎNDEMÎNATIC. NEPRICEPUT. STÎNGACI.

Intrare: inabil
inabil adjectiv
  • silabație: i-na-bil, in-a-bil info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inabil
  • inabilul
  • inabilu‑
  • inabi
  • inabila
plural
  • inabili
  • inabilii
  • inabile
  • inabilele
genitiv-dativ singular
  • inabil
  • inabilului
  • inabile
  • inabilei
plural
  • inabili
  • inabililor
  • inabile
  • inabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inabil

etimologie: