8 definiții pentru imortal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imortal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: lat immortalis, fr immortel] (Rar) Nemuritor.

IMORTÁL, -Ă adj. (Rar) Nemuritor, nepieritor. [Pl. -li, -le. / cf. lat. immortalis, fr. immortel, it. immortale].

IMORTÁL, -Ă adj. nemuritor, nepieritor. (< lat. immortalis, fr. immortel)

*imortál, -ă adj. (lat. immortalis). Care nu e mortal, nemuritor: Dumnezeŭ e imortal. Fig. Etern, perpetuŭ: glorie imortală. S. f., pl. e. Bot. Plevaiță, tavniță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imortál (rar) adj. m., pl. imortáli; f. imortálă, pl. imortále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: imortal
imortal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imortal
  • imortalul
  • imortalu‑
  • imorta
  • imortala
plural
  • imortali
  • imortalii
  • imortale
  • imortalele
genitiv-dativ singular
  • imortal
  • imortalului
  • imortale
  • imortalei
plural
  • imortali
  • imortalilor
  • imortale
  • imortalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)