horo- [At: DN³ / V: oro- / E: fr horo-, cf gr χορα] Element prim de compunere cu semnificația: 1-2 (Referitor la) oră. 3 De oră. 4-5 (Cu caracter) orar.

HORO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „oră”, „orar”. [Var. oro-. / < fr. horo-, cf. gr. hora].

HORO- elem. „limită, hotar”; „oră, perioadă de timp”. (< fr. horo-, cf. gr. hora, oră)

oro³- ec vz horo-

ORO³- v. horo-.

ORO²- elem. horo-.

HORO-₁ „timp, împrejurare”. ◊ gr. hora „oră, timp” > fr. horo-, germ. id. > rom. horo-. □ ~scop (v. -scop), s. n., reprezentare grafică a poziției stelelor în momentul nașterii unui copil, pe baza căreia astrologii pretindeau prezicerea viitorului acestuia.

HORO-₂ „hotar, limită, demarcație”. ◊ gr. horos „limită, bornă” > fr. horo-, engl. id. > rom. horo-. □ ~termă (v. -term), s. f., limita inferioară a temperaturii pînă la care se poate extinde zona împădurită.

horo(s) v. horă; kolo.