2 intrări
13 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
horie sf vz orie
hórie, V. orie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIE, orii, s. f. Plasă de prins pește, în formă de sac, folosită în apele curgătoare adânci, mânuită din luntre de doi oameni. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIE, orii, s. f. Plasă de prins pește, în formă de sac, folosită în apele curgătoare adânci, mânuită din luntre de doi oameni. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
orie sf [At: I. IONESCU, M. 85 / V: (rar) h~ / P: ~ri-e / Pl: ~ii și (nob) ~ / E: nct] Plasă de prins pește, de forma unui sac, folosită în apele curgătoare adânci, de către luntrași.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIE, orii, s. f. Plasă de prins pește, folosită la pescuitul în ape curgătoare adînci, fiind manevrată de doi oameni din aceeași luntre. Năvoadele și oriile erau întinse la vînt, pe pari strîmbi de salcie, ca să se usuce. SADOVEANU, N. P. 205.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORIE ~i f. Unealtă de pescuit în apele curgătoare adânci, constând dintr-o plasă în formă de sac. [G.-D. oriei] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
òrie f. plasă de prins pește (întrebuințat la apa adâncă). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
órie și hórie f. (cp. cu lat. horia, luntre de pescar, și turc. oria, pătrat [la cărțile de joc], cum cam e și forma oriiĭ). Munt. Mold. Plasă maĭ mare (lungă de vre-o 6 metri și lată de 5) pe care o poartă doĭ oamenĭ din doŭă luntri. (Poate fi întinsă și pe doŭă prăjinĭ care se deschid ca un foarfece și se poartă pe fundu apeĭ de un singur om dintr’o luntre). V. năvod.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orie (desp. -ri-e) s. f., art. oria (desp. -ri-a), g.-d. art. oriei; pl. orii, art. oriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
orie (-ri-e) s. f., art. oria (-ri-a), g.-d. art. oriei; pl. orii, art. oriile (-ri-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orie s. f. (sil. -ri-e), art. oria (sil. -ri-a), g.-d. art. oriei; pl. orii, art. oriile (sil. -ri-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
orie (orii), s. f. – (Munt.) Plasă de pescuit. Origine incertă. Ar putea fi sb. oruhe „dispozitiv, instalație”. Relația propusă de Scriban, cu lat. horia „barcă” și cu tc. oria „pătrat”, nu e posibilă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Hori/a, -e, -ia, -iță v. Hore 2, 5.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: o-ri-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
orie, oriisubstantiv feminin
- 1. Plasă de prins pește, în formă de sac, folosită în apele curgătoare adânci, mânuită din luntre de doi oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Năvoadele și oriile erau întinse la vînt, pe pari strîmbi de salcie, ca să se usuce. SADOVEANU, N. P. 205. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09