2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HORĂÍT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi.

HORĂÍT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi.

horăit sn [At: HOGAȘ, M. N. 149 / Pl: ~uri / E: horăi1] (Reg) 1 Sforăit. 2 Zgomot produs de cel care respiră greu Si: horăire (2), horăitură (2).

HORĂÍT s. n. Faptul de a horăi și, mai ales, zgomotul produs de cineva care horăie; sforăit, horcăit. Lada începu să se cutremure subt horăitul... izvorît din organul puternic al părintelui Ghermănuță. HOGAȘ, M. N. 149.

HORĂÍ, hórăi, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A sforăi. – Hor + suf. -ăi.

HORĂÍ, hórăi, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A sforăi. – Hor + suf. -ăi.

horăi2 vi [At: BIBICESCU, P. P. 301 / Pzi: ~esc / E: horă1] (Reg) 1 A hori (3).

horăi1 vi [At: LB / Pzi: horăi, ~ăesc / E: fo, cf hor, sforăi] (Reg) 1 (D. oameni) A horcăi (1). 2 (D. oameni) A sforăi. 3 (D. cai) A scoate sunete caracteristice. 4 (Rar; d. porumbei) A gânguri.

HORĂÍ, hórăi, vb. IV. Intranz. A respira greu și cu zgomot în timpul somnului; a sforăi. Bătrînul dormea horăind lîngă sobă. SADOVEANU, O. I 337. Pe cînd soacra horăia, dormind dusă, blajina noră migăia prin casă. CREANGĂ, P. 6. ♦ (Prin extensiune) A dormi. Înțelegi, cucoană, de ce mă aflu aci în Ieș, pe la ceasu aista, în loc de a horăi boirește la moșie? ALECSANDRI, T. I 165. – Prez. ind. și: horăiesc (SADOVEANU, O. VI 12, ALECSANDRI, T. I 62, NEGRUZZI, S. II 189).

A HORĂÍ ~iésc intranz. pop. (despre ființe) A produce sunete caracteristice în timpul somnului; a sforăi. /hor + suf. ~ăi

horăì v. Mold. a sforăi: horăia sdravăn. CR. [Onomatopee: v. hor!].

hórăĭ și -ĭésc, a v. intr. (imit. V. horcăĭ). Est. Forăĭ, sforăĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

horăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. hórăie, imperf. 3 sg. horăiá; conj. prez. 3 să hórăie

horăí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. hórăie, imperf. 3 sg. horăiá

horăi (ind. prez. 1 sg. horăi, 3 sg. și pl. horăie)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HORĂÍT s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.

horăit s. v. SFORĂIALĂ. SFORĂIT. SFORĂITURĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

horăí, horăiesc, vb. intranz. – (reg.) A sforăi; a froi, a hroi, a fornăi. – Din hor (onomatopee) + suf. -ăi (Șăineanu, DEX, MDA).

arată toate definițiile

Intrare: horăit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horăit
  • horăitul
  • horăitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • horăit
  • horăitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: horăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • horăi
  • horăire
  • horăit
  • horăitu‑
  • horăind
  • horăindu‑
singular plural
  • horăie
  • horăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • horăi
(să)
  • horăi
  • horăiam
  • horăii
  • horăisem
a II-a (tu)
  • horăi
(să)
  • horăi
  • horăiai
  • horăiși
  • horăiseși
a III-a (el, ea)
  • horăie
(să)
  • horăie
  • horăia
  • horăi
  • horăise
plural I (noi)
  • horăim
(să)
  • horăim
  • horăiam
  • horăirăm
  • horăiserăm
  • horăisem
a II-a (voi)
  • horăiți
(să)
  • horăiți
  • horăiați
  • horăirăți
  • horăiserăți
  • horăiseți
a III-a (ei, ele)
  • horăie
(să)
  • horăie
  • horăiau
  • horăi
  • horăiseră
verb (V408)
Surse flexiune: DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • horăi
  • horăire
  • horăit
  • horăitu‑
  • horăind
  • horăindu‑
singular plural
  • horăiește
  • horăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • horăiesc
(să)
  • horăiesc
  • horăiam
  • horăii
  • horăisem
a II-a (tu)
  • horăiești
(să)
  • horăiești
  • horăiai
  • horăiși
  • horăiseși
a III-a (el, ea)
  • horăiește
(să)
  • horăiască
  • horăia
  • horăi
  • horăise
plural I (noi)
  • horăim
(să)
  • horăim
  • horăiam
  • horăirăm
  • horăiserăm
  • horăisem
a II-a (voi)
  • horăiți
(să)
  • horăiți
  • horăiați
  • horăirăți
  • horăiserăți
  • horăiseți
a III-a (ei, ele)
  • horăiesc
(să)
  • horăiască
  • horăiau
  • horăi
  • horăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

horăit

etimologie:

  • vezi horăi
    surse: DEX '98 DEX '09

horăi

  • 1. regional Despre oameni:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sforăi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Bătrînul dormea horăind lîngă sobă. SADOVEANU, O. I 337.
      surse: DLRLC
    • Pe cînd soacra horăia, dormind dusă, blajina noră migăia prin casă. CREANGĂ, P. 6.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Hor + sufix -ăi.
    surse: DEX '98 DEX '09