8 definiții pentru horăit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HORĂIT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi.
HORĂIT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
horăit sn [At: HOGAȘ, M. N. 149 / Pl: ~uri / E: horăi1] (Reg) 1 Sforăit. 2 Zgomot produs de cel care respiră greu Si: horăire (2), horăitură (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HORĂIT s. n. Faptul de a horăi și, mai ales, zgomotul produs de cineva care horăie; sforăit, horcăit. Lada începu să se cutremure subt horăitul... izvorît din organul puternic al părintelui Ghermănuță. HOGAȘ, M. N. 149.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
horăit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
horăit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
horăit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HORĂIT s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
horăit s. v. SFORĂIALĂ. SFORĂIT. SFORĂITURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
horăitsubstantiv neutru
- 1. Horcăit, sforăială, sforăit, sforăitură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: horcăit sforăială sforăit sforăitură
- Lada începu să se cutremure subt horăitul... izvorît din organul puternic al părintelui Ghermănuță. HOGAȘ, M. N. 149. DLRLC
-
etimologie:
- horăi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.