2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HERUVÍM, heruvimi, s. m. Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Din sl. cherŭvimu.

HERUVÍM, heruvimi, s. m. Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Din sl. cherŭvimu.

heruvim sm [At: VARLAAM, C. II, 22/1 / V: herov~ / Pl: ~i / E: vsl χepoyвимъ] 1 Înger care urmează ierarhic după arhanghel Cf. arhanghel, serafim. 2 (Reg; lpl) Ripidă.

HERUVÍM, heruvimi, s. m. (În concepția biblică) Înger care urmează ierarhic după arhangheli.

HERUVÍM ~i m. (în creștinism) Înger care urmează ierarhic după arhanghel. /<sl. cheruvimu

heruvim m. 1. îngerul care vine după Arhanghelul, în ierarhia cerească: heruvimii și serafimii; 2. figuri simbolice de animale întraripate, în templul din Ierusalim; 3. copilaș fraged și grăsuliu; 4. în pictură, cap de copil înaripat. [Gr. mod.].

heruvím m. (ngr. heruvim, cuv. ebraic). Înger din clasa următoare serafimilor. Cap de înger cu aripĭ pictat. Fig. Copil frumos. – Și herovim. Răŭ scris cheruvim.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

heruvím (heruvími), s. m. – Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Mr. heruvim. Ngr. χερουβίμ, în parte prin intermediul sl. cheruvimŭ, cf. sb. heruvim.Der. heruvimesc (var. heruvimicesc), adj. (de heruvimi, înv.); heruvic, s. n. (imn liturgic), din ngr. χερουβιϰόν; heruvicar, s. n. (colecție de imnuri).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HERUVIM, ebr. Cherub/im. 1. -b. (Scan); Herovin, I. act. 2. Cheruvica f., pren., din „heruvic” cîntare bisericească. 3. Herovic, Radu (Î. Div).

heruvími s. m. pl. Numele uneia dintre cele nouă cete ale îngerilor, care, împreună cu scaunele și cu serafimii, alcătuiesc prima treaptă în ierarhia lor, făcută de Dionisie Areopagitul. Sunt înfățișati în iconografie sub forma unui cap înaripat cu două aripi sau cu niște roți pline de ochi, purtând tronul sau căruța lui Dumnezeu (Iezechiel, 4, 7), fiecare heruvim având patru fețe: de om, bou, leu și vultur. – Sin sl. cheruvimŭ (< gr. heruvimos).

Intrare: Heruvim
Heruvim nume propriu
nume propriu (I3)
  • Heruvim
Intrare: heruvim
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heruvim
  • heruvimul
  • heruvimu‑
plural
  • heruvimi
  • heruvimii
genitiv-dativ singular
  • heruvim
  • heruvimului
plural
  • heruvimi
  • heruvimilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

heruvim, heruvimisubstantiv masculin

  • 1. Înger care urmează ierarhic după arhangheli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.