hasa [At: (a. 1834) URICARIUL VIII, 181 / V: hă~ / E: tc hassa] (Mol) Pânză de bumbac.

HASA ~le f. pop. 1) Țesătură simplă de bumbac din care se confecționează, mai ales, lenjerie. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<turc. hassa

hasà f. Mold. madipolon, percal. [Turc. HASSA].

hasá f. (turc. [d. ar.] hassá). Un fel de pînză albă, madapolam, percal.

arșa sf vz harșa

arșea sf vz harșa

harșa sf [At: (a. 1773) GCR II, 90/12 / V: ar~, arșea, hașea, hărșa / S și: ~șea / Pl: ~le / E: tc hașa] (Înv) Pătură fină de lână (sau bucată de stofă sau de alt material) împodobită cu diverse cusături și ornamente, care se punea pe cal, sub șa.

harșea sf vz harșa

hașa sf vz harșa

hașea sf vz harșa

hărșa sf vz harșa

hăsa sf vz hasa

ARȘA... = HARȘA...

HARȘA, harșale, s. f. (Învechit) Bucată de postav sau de alt material, împodobită cu cusături și alte ornamente, care se pune pe cal, sub șa. Încinse paloșul și încălecă pe un armăsar cu harșa de fir și cu zăbale suflate cu aur. ODOBESCU, S. I 72. La alaiuri, boierii cei mari mergeau călări pe cai arăpești, acoperiți cu harșa mare cusută cu fir. GHICA, S. 501. Sosiră în București doi ceauși, solii sultanului, aducînd pentru Mihai-vodă... o coroană de diamante, cai împărătești cu harșale și frîne aurite și altele. BĂLCESCU, O. II 181. – Pl. și: harșele (ALECSANDRI, P. III 200, NEGRUZZI, S. II 222).

harșà f. pătură mai fină ce se pune pe șeaua calului: caii domnești acoperiți cu grele harșale OD. [Turc. HAȘA].

arșá, V. harșa.

harșá și arșá f. (turc. hașa, d. ar. ghašiĭe). Vechĭ. Cĭoltar, șabracă, postav ornat care acopere șaŭa.

hasa s. f.

harșa (înv.) s. f., art. harșaua, g.-d. art. harșalei; pl. harșale

harșa (înv.) s. f., art. harșaua, g.-d. art. harșalei; pl. harșale, art. harșalele

harșa s. f., art. harșaua, g.-d. art. harșalei; pl. harșale

hasa (hasale), s. f. – Pînză subțire, percal. – Mr. hase. Tc. kasa (Șeineanu, II, 211; Lokotsch 1147), cf. ngr. χασές, bg. hasé. Sec. XIX, înv.

HASA, Al ~, regiune naturală în E Arabiei Saudite, la G. Persic; c. 107 mii km². Orașe pr.: Al-Hufŭf, Ad-Dammām. Relief de câmpie deșertică cu oaze. Mari expl. de petrol (Ghawar, Abqaiq) și sare. Orez, grâu, smochini, curmali, legume. Creșterea animalelor (oi, cămile, catâri).

HARȘA (HARSHAVARDHANA), conducător al statului din N Indiei, (c. 606/607-647), care, prin cuceriri, a pus bazele unui mare imperiu, cuprinzând Valea Gangelui, Orissa și o parte a Indiei Centrale, cu capitala la Kanauj. Cunoscut ca literat și protector al artelor.

HARȘA s. v. cioltar, șabracă, valtrap.

harșa s. v. CIOLTAR. ȘABRACĂ. VALTRAP.