4 intrări

22 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

haitaș smn vz hăitaș

haițaș smn vz hăitaș

hăitaș [At: NEGRUZZI, S. I, 106 / V: hai~, haițaș / Pl: ~i / E: mg hajtas] 1 sm Om care participă la vânătoare scoțând fiarele sălbatice din ascunzișuri în calea vânătorilor Si: botaș, hăitar, hăitău, hăituitor (3). 2 sn (Mol) Vânătoare la care participă mulți oameni. 3 sn (Reg) Cărăruie făcută în pădure de animalele sălbatice. 4 sn (Îrg) Sumă de bani care se plătește pentru vitele găsite în locuri oprite. 5 sn (Reg) Zăgaz pentru oprirea apelor. 6 sn (Reg) Parte înclinată a acoperișului unei case.

HĂITÁȘ2, hăitași, s. m. Om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; gonaci. – Haită + suf. -aș.

HĂITÁȘ1, hăitașe, s. n. (Reg.) Acțiunea de stârnire a vânatului. – Din magh. hajtás.

HĂITÁȘ2, hăitași, s. m. Om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; gonaci, gonaș, bătăiaș, hăitar, crainic (3). – Haită + suf. -aș.

HĂITÁȘ1, hăitașe, s. n. (Reg.) Acțiunea de stârnire a vânatului. – Din magh. hajtás.

HĂITÁȘ1, hăitași, s. m. Om care stîrnește vînatul din ascunzători și îl gonește spre vînători; gonaș, bătăiaș. A prăpădit două degete de la piciorul drept dintr-o degerătură, într-un an cînd a fost... purtat ca hăitaș în pădurea Vîrnăvenilor la o vînătoare boierească. GALAN, Z. R. 223. Glasul de corn tăcu, hăitașii trebuiau să pornească. SADOVEANU, O. I 63. – Pronunțat: hăi-.

HĂITÁȘ2, hăitașe, s. n. (Mold.) Acțiunea de stîrnire a vînatului. Pe joi, să scoți la hăitaș Lunca și Fîntînelele. SADOVEANU, P. 57. – Pronunțat: hăi-.

hăitáș1 (gonaci) (reg.) s. m., pl. hăitáși

hăitáș2 (stârnire a vânatului) (reg.) s. n., pl. hăitáșe

hăitáș (gonaci) s. m., pl. hăitáși

hăitáș (stârnirea vânatului) s. n., pl. hăitáșe

HĂITÁȘ s. bătăiaș, gonaci, gonaș, mânător, (reg.) ciocănaș, hăitar, (prin Mold.) botaș. (~ la o vânătoare.)

HĂITÁȘ ~i m. Persoană care gonește vânatul; gonaci. [Sil. hăi-taș] /haită + suf. ~aș

hăitáș, hăitáșe, s.n. (reg.) 1. vânătoare cu oameni mulți (gonaci) și cu câini. 2. banii primiți de pădurari pentru vitele aflate în locuri oprite. 3. zăgaz de apă; hait, baraj. 4. partea aplecată a acoperișului unei case. 5. gonaci, hăitar.

hăitaș m. Mold. hăitar: hăitașii mare foc aprind Al. [Ung. HAJTÁS].

1) hăĭtáș n., pl. urĭ (ung. hajtás, goană a vînatuluĭ). Nord. Goană, hurc, vînătoare cu scornitorĭ. S. m. Acela care scornește vînatu.

2) hăĭtáș n., pl. urĭ și e (d. haĭt 1 și infl. de haĭtaș 1). Trans. nord. Zăgaz.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HĂITAȘ s. bătăiaș, gonaci, gonaș, mînător, (reg.) ciocănaș, hăitar, (prin Mold.) botaș. (~ la o vînătoare.)

arată toate definițiile

Intrare: hăitaș (gonaci)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hăitaș hăitașul
plural hăitași hăitașii
genitiv-dativ singular hăitaș hăitașului
plural hăitași hăitașilor
vocativ singular hăitașule, hăitașe
plural hăitașilor
Intrare: hăitaș (acțiune)
hăitaș2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hăitaș hăitașul
plural hăitașe hăitașele
genitiv-dativ singular hăitaș hăitașului
plural hăitașe hăitașelor
vocativ singular
plural
Intrare: haițaș
haițaș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: haitaș
haitaș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

hăitaș (acțiune)

  • 1. regional Acțiunea de stârnire a vânatului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pe joi, să scoți la hăitaș Lunca și Fîntînelele. SADOVEANU, P. 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

hăitaș (gonaci)

  • 1. Om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; crainic (3.).
    exemple
    • A prăpădit două degete de la piciorul drept dintr-o degerătură, într-un an cînd a fost... purtat ca hăitaș în pădurea Vîrnăvenilor la o vînătoare boierească. GALAN, Z. R. 223.
      surse: DLRLC
    • Glasul de corn tăcu, hăitașii trebuiau să pornească. SADOVEANU, O. I 63.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Haită + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09