9 definiții pentru hăitaș (acțiune)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HĂITAȘ1, hăitașe, s. n. (Reg.) Acțiunea de stârnire a vânatului. – Din magh. hajtás.
HĂITAȘ1, hăitașe, s. n. (Reg.) Acțiunea de stârnire a vânatului. – Din magh. hajtás.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hăitaș [At: NEGRUZZI, S. I, 106 / V: hai~, haițaș / Pl: ~i / E: mg hajtas] 1 sm Om care participă la vânătoare scoțând fiarele sălbatice din ascunzișuri în calea vânătorilor Si: botaș, hăitar, hăitău, hăituitor (3). 2 sn (Mol) Vânătoare la care participă mulți oameni. 3 sn (Reg) Cărăruie făcută în pădure de animalele sălbatice. 4 sn (Îrg) Sumă de bani care se plătește pentru vitele găsite în locuri oprite. 5 sn (Reg) Zăgaz pentru oprirea apelor. 6 sn (Reg) Parte înclinată a acoperișului unei case.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂITAȘ2, hăitașe, s. n. (Mold.) Acțiunea de stîrnire a vînatului. Pe joi, să scoți la hăitaș Lunca și Fîntînelele. SADOVEANU, P. 57. – Pronunțat: hăi-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) hăĭtáș n., pl. urĭ (ung. hajtás, goană a vînatuluĭ). Nord. Goană, hurc, vînătoare cu scornitorĭ. S. m. Acela care scornește vînatu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) hăĭtáș n., pl. urĭ și e (d. haĭt 1 și infl. de haĭtaș 1). Trans. nord. Zăgaz.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hăitaș2 (stârnire a vânatului) (reg.) s. n., pl. hăitașe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hăitaș2 (stârnire a vânatului) (reg.) s. n., pl. hăitașe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hăitaș (stârnirea vânatului) s. n., pl. hăitașe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hăitaș, hăitașe, s.n. (reg.) 1. vânătoare cu oameni mulți (gonaci) și cu câini. 2. banii primiți de pădurari pentru vitele aflate în locuri oprite. 3. zăgaz de apă; hait, baraj. 4. partea aplecată a acoperișului unei case. 5. gonaci, hăitar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hăitaș, hăitașesubstantiv neutru
- 1. Acțiunea de stârnire a vânatului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe joi, să scoți la hăitaș Lunca și Fîntînelele. SADOVEANU, P. 57. DLRLC
-
etimologie:
- hajtás DEX '98 DEX '09