3 intrări
16 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hainire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: haini] 1 (Înv) Trădare. 2 (Înv) Transformare în om necredincios Si: hainit1 (2). 3 Răzvrătire. 4 Lepădare de cineva Si: hainit1 5 Înstrăinare de locurile natale Si: hainit1 (5). 6 Înrăutățire. 7-8 Transformare în om hain (5-6) Si: hainit1 (7-8). 9 Transformare în om vicios Si: hainit1 (9).
HAINI, hainesc, vb. IV. Refl. 1. A pribegi; p. ext. a se înstrăina. 2. A deveni hain, rău, necruțător; a se înrăi. [Pr.: ha-i-. – Var.: hăini vb. IV] – Din hain.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAINI, hainesc, vb. IV. Refl. 1. A pribegi; p. ext. a se înstrăina. 2. A deveni hain, rău, necruțător; a se înrăi. [Pr.: ha-i-. – Var.: hăini vb. IV] – Din hain.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂINI vb. IV v. haini.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂINI vb. IV v. haini.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
haini [At: PRAV MOLD. 160/2 / V: hăi~ / Pzi: ~nesc / E: hain] 1 vt (Înv) A trăda. 2 vr (Înv) A deveni necredincios. 3 vr (Înv) A se răzvrăti. 4 vr (Înv) A se lepăda de cineva. 5 vr A se înstrăina de locurile natale. 6 vr A se înrăutăți. 7-8 vr A se face hain (5-6). 9 vr A deveni vicios.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăini v vz haini
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂINI vb. IV V. haini.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HAINI, hainesc, vb. IV. Refl. 1. (Rar) A pribegi. (Atestat în forma dialectală hăini) Fugea în pădure, cine putea, se ascundea, se hăinea. STANCU, D. 20. ♦ A se înstrăina. Noi cu el am haiducit... Dar de cînd s-a hainit Și de cînd ne-a oropsit, Mai de tot am calicit. TEODORESCU, P. P. 552. 2. A-și însuși deprinderi rele, a se strica, a se înrăi. (Cu referire, la viața militară din regimurile burghezo-moșierești) Neagu... se haini și mai rău în cazarmă, unde învăța o mulțime de năravuri, să bea, să fure, să pîrască. La TDRG. – Pronunțat: ha-i-. – Variantă: hăini vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE HAINI mă ~esc intranz. 1) A deveni hain; a se înrăi. 2) înv. A pleca, părăsind locurile natale. 3) înv. A-și călca jurământul. /Din hain
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAINI vb. (Mold., ȚR) A trăda, a se răzvrăti. A: Petriceico-Vod[ă], mai vîrtos cu îndemnarea hatmanului său Hăbășescului, s-au hainit de multe năcazuri ce-i făcea turcii. PSEUDO-COSTIN, 16v. Auzindu-să la împărăție că s-au hainitu, îi luasă doamna si copiii. CRB, 165v; cf. PRAV., PSEUDO-COSTIN, 7r; CANTEMIR, HR. B: Au mers... împotriva unor turci ce se hainise de cătră împărăția turcească. R. POPESCU ; cf. ÎNDREPTAREA LEGII. Etimologie: hain + suf. -i. Vezi și hain, hainie, hainlîc.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hainì v. a se revolta încontra Porții (învechit); 2. fig. a se lepăda, a părăsi pe cineva: dar de când s’a hainit.., mai de tot am calicit POP.; 3. a urgisi: o hainește și o prigonește soacră-sa CAR. [V. hain].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hainésc v. tr. (d. hain). Urăsc, urgisesc, persecut. V. refl. Vechĭ. Mă fac hain (trădător). Azĭ. Mă fac hain (răŭ la suflet).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
haini (a se ~) (înv.) (desp. ha-i-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă hainesc, 3 sg. se hainește, imperf. 1 sg. mă haineam; conj. prez. 1 sg. să mă hainesc, 3 să se hainească; imper. 2 sg. afirm. hainește-te; ger. hainindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!haini (a se ~) (înv.) (ha-i-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se hainește, imperf. 3 sg. se hainea; conj. prez. 3 să se hainească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
haini vb. (sil. ha-i-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hainesc, imperf. 3 sg. hainea; conj. prez. 3 sg. și pl. hainească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HAINI vb. v. trăda, vinde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
haini vb. v. TRĂDA. VINDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ha-i-ni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
haini, hainescverb
- 1. Pribegi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pribegi
- Fugea în pădure, cine putea, se ascundea, se hăinea. STANCU, D. 20 DLRLC
- 1.1. A se înstrăina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Noi cu el am haiducit... Dar de cînd s-a hainit Și de cînd ne-a oropsit, Mai de tot am calicit. TEODORESCU, P. P. 552. DLRLC
-
-
- 2. A deveni hain, rău, necruțător; a se înrăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Neagu... se haini și mai rău în cazarmă, unde învăța o mulțime de năravuri, să bea, să fure, să pîrască. La TDRG.
-
etimologie:
- hain DEX '09 DEX '98