2 intrări
12 definiții
HẤTRU, -Ă, hâtri, -e, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. (Om) glumeț, mucalit, poznaș. 2. (Om) isteț, deștept. ♦ (Om) șiret, viclean. – Din ucr. chytryj.
HẤTRU, -Ă, hâtri, -e, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. (Om) glumeț, mucalit, poznaș. 2. (Om) isteț, deștept. ♦ (Om) șiret, viclean. – Din ucr. chytryj.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gall
- acțiuni
hấtru (hâ-tru) (reg.) adj. m., s. m., art. hấtrul, pl. hấtri, art. hấtrii; adj. f., s. f. hấtră, pl. hấtre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hâtru adj. m., s. m. (sil. -tru), art. hâtrul, pl. hâtri, art. hâtrii; f. sg. hâtră, g.-d. art. hâtrei, pl. hâtre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HÂTRU adj. v. ager, deștept, dibaci, glumeț, hazliu, inteligent, iscusit, isteț, îndemînatic, poznaș, priceput, șiret, șmecher, vesel, viclean.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Hâtru ≠ prost
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HÂTRU ~ă (~i, ~e) și substantival (mai ales despre persoane) 1) Care se orientează cu pricepere în orice situație (trăgând foloase); șiret; șmecher. 2) Care vădește inteligență; ager la minte; deștept; inteligent. /<ucr. chytryi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hâtru a. Mold. șiret: un hâtru bun de glume AL. [Slav. HYTRŬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÎ́TRU, -Ă, hîtri, -e, adj. (Mold., Bucov., rar Transilv.) 1. Glumeț, mucalit, poznaș. Și-așa de multe judecăți avea popa, încît vrun amărît hîtru îl boteză «popa Bucluc», poreclă rămasă pînă la moarte. CAMILAR, N. I 332. Era bărbat sprîncenat și întunecos; hîtru, fără a zîmbi. SADOVEANU, M. C. 166. ◊ (Substantivat) Ne dase nume de curcani Un hîtru bun de glume. ALECSANDRI, P. III 437. 2. Isteț, deștept. Băietul în ruptul capului nu vrea să învețe carte, nefiind tocmai hîtru. ȘEZ. I 88. 3. Șiret, viclean. O țigancă foarte hîtră și înșălătoare. SBIERA, P. 108. ◊ (Adverbial) Rîde hîtru badea Toader; El știa ce o să iasă. BENIUC, V. 106. ◊ (Substantivat) Și motanul toarce-n sobă... Oare ce gîndește hîtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? EMINESCU, O. I 48.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hîtru (hîtră), adj. – Viclean, șmecher, șiret. – Megl. itru. Sl. chytrŭ (Cihac, II, 138; Conev 99), cf. bg. hităr, ceh. chytrý, rus. chytrĭ. – Der. hîtrie, s. f. (șiretenie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hî́tru, -ă adj. (vsl. hytrŭ, îndemănatic, hitryĭ, șiret, viclean V. împrohitesc). Mold. Fam. Șiret, poznaș: un hîtru bun de glume (Al. Peneș). – La Con. 265 și 281: a hotruluĭ știință, hotra ĭubire de sine.[1]
- Și hotru (după citatele din definiție). — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
hî́tru adj. v. AGER. DEȘTEPT. DIBACI. GLUMEȚ. HAZLIU. INTELIGENT. ISCUSIT. ISTEȚ. ÎNDEMÎNATIC. POZNAȘ. PRICEPUT. ȘIRET. ȘMECHER. VESEL. VICLEAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabisire: -tru
Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | hâtru | hâtrul | hâtră | hâtra |
plural | hâtri | hâtrii | hâtre | hâtrele | |
genitiv-dativ | singular | hâtru | hâtrului | hâtre | hâtrei |
plural | hâtri | hâtrilor | hâtre | hâtrelor | |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabisire: -tru
Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hâtru | hâtrul |
plural | hâtri | hâtrii | |
genitiv-dativ | singular | hâtru | hâtrului |
plural | hâtri | hâtrilor | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |