2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

grunjĭ m. pl. V. grunț.

GRUNZ, grunji, s. m. Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ Spec. Bulgăre de noroi înghețat. [Pl. și: (n.) grunzuri] – Cf. alb. grundë.

GRUNZ, grunji, s. m. Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ Spec. Bulgăre de noroi înghețat. [Pl. și: (n.) grunzuri] – Cf. alb. grundë.

gronji[1] smp vz grunz corectată

  1. În original, incorect accentuat: gronji LauraGellner

grunz sm [At: BIBLIA (1688), 366 / V: (înv) gronji smp, ~ng, ~nj sn / Pl: ~nji, (înv) ~i sm și ~uri sn / E: ns cf alb grundë „tărâțe”] 1 Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă Cf bulgăre. 2 (Reg; spc) Drob de sare. 3 (Reg; spc) Bulgăre de noroi înghețat. 4 (Îrg; spc) Bucată de tămâie. 5 (Reg; pex) Bucată de tescovină obținută prin stoarcere de teasc.

GRUNZ, grunji, s. m. și grunzuri, s. n. (Obișnuit la pl.; adeseori urmat de determinări introduse prin prep. «de») Bucată dintr-o materie tare și fărîmicioasă; drob, bulgăre. Culai a aruncat cîteva grunzuri de sare în apa ceaunului. SADOVEANU, N. F. 69. Mama v-aduce:... Frunză-n buză, Grunji de sare Pe spinare! TEODORESCU, P. P. 405. ♦ Bulgăre de zăpadă sau de pămînt înghețat. Pătura subțire de omăt acoperise o zloată ce înghețase dintr-o dată în grunzuri. SADOVEANU, F. J. 458. – Pl. și: (s. m.) grunzi (GHICA, S. A. 99).

GRUNZ ~ji m. Bucățică dintr-un corp sfărâmicios. ~ji de sare. [Pl. și grunzuri] /Cuv. autoht.

grunz n. Mold. 1. drob de sare: grunji de sare pe spinare POP.; 2. bulgăre de glod înghețat: zăpada acoperise grunzii GHICA. [Ung. GÖRÖNGY, grunz: forma grunz e analogică, indusă fiind din pl. grunji].

grunț, zgrunț și grunz n., pl. urĭ (vgerm. gruzzi, ngerm. grütze, grunț, grăunte, grand, nisip; vsl. gruda, glodurĭ, noroĭ brăzdat de roate și uscat orĭ înghețat; litv. grúdas, grăunte, gródas, glodurĭ, lat. grando, grindină, alb. grudă, ung. göröngy, bulgăre. Bern. 1, 357; Wld. grando și rudus. V. grăunte, glonț, gresie, grind, glod și îngrunzesc). Grăunte, gránul, sfărmătură (de sare nedisolvată în mîncare, de cafea nerîșnită bine în infuziunea de cafea ș. a.). Pl. Asperitățĭ („glodurĭ”) pe o suprafață (pînză, părete, drum): omătu muĭat începea să înghețe ĭar în grunzurĭ aspre (Sadov. VR. 1911, 7, 6). Încrețitură la marginea opinciĭ: a face grunzurĭ opinciĭ. Loc pilit pe fer ca să se prindă maĭ bine cositoru saŭ alt metal lipit. – În Munt. pl. m. grunjĭ, asperitățĭ, glodurĭ: nu călca pin grunjĭ! V. scrunțar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

grunz s. m./s. n., pl. grunji/grúnzuri

grunz s. m. / s. n., pl. grunji / grunzi, grunzuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRUNZ s. bulgăre, drob, (pop.) zgrunț, zgrunțur. (Un ~ de sare.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

grunz (grunji), s. m.1. Bucată dintr-o materie sfărîmicioasă. – 2. Grăunte, bob. – 3. Boabă. – 4. Asperitate, zbîrcitură. – Var. (s)grunț. Mr. grundă, pl. grundz, megl. grus. Creație expresivă, bazată pe ideea de „rotunjime”, cf. glonț, bo(n)ț, și lat. grumus, it., sp. grumo, fr. grumeau (REW 3877), it. grommare „a face crustă”. Mr. prezintă un sing. analogic. reconstituit pe baza pl. Alb. grundë, krundë provine din mr. – Celelalte explicații sînt insuficiente; din mag. göröngy „colină” (Cihac, II, 502; Weigand, JB, XVI, 224); din bg. gruda „bulgăre” (Pascu, I, 194); din alb. (cf. Philippide, II, 716; Rosetti, II, 118); din alb., încrucișat cu lat. grandia (Capidan, Raporturile, 532); din sl. gruda încrucișat cu grum (Skok 70); din ngr. χόνδρος „boabă” (Giuglea, Dacor., III, 566-98); din v. germ. gruzzi „boabă” (Scriban). – Der. grunzos, grunjos, grunzuros, (s)grunțuros, gronjuros, (s)gronțuros, adj. (cu bulgări). – Cf. grum, grumaz.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

grunz, grunji, s.m. (grúnzuri, s.n.) 1. (pop.) bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; sfărâmătură, bulgăre. 2. asperitate pe o față netedă. 3. încrețitură la marginea opincii. 4. drob de sare. 5. bulgăre de glod înghețat.

grunz, grunji, s.m. – 1. Bucată dintr-o materie sfărâmicioasă. 2. Bulgăre: „Pună-n scaldă grunz de sare” (Calendar, 1980: 111). – Cf. alb. grundë (DEX, MDA); creație expresivă, bazată pe ideea de „rotunjime” (DER); cuvânt autohton (Philippide, Rosetti, Russu, Brâncuș, Vraciu), cf. alb. grundë, krundë „tărâțe”, din rad. i.-e. *grund- > rom. grunz, refăcut după pluralul grunzi (Russu, 1970).

grunz, grunji, s.m. – 1. Bucată dintr-o materie sfărâmicioasă. 2. Bulgăre: „Pună-n scaldă grunz de sare” (Calendar 1980: 111). – Cuvânt autohton, cf. alb. grundë, din rad. *grund (Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Brâncuși 1983).

Intrare: grunji
grunji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: grunz
grunz1 (pl. -ji) substantiv masculin
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grunz
  • grunzul
  • grunzu‑
plural
  • grunji
  • grunjii
genitiv-dativ singular
  • grunz
  • grunzului
plural
  • grunji
  • grunjilor
vocativ singular
plural
grunz (pl. -zi) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grunz
  • grunzul
  • grunzu‑
plural
  • grunzi
  • grunzii
genitiv-dativ singular
  • grunz
  • grunzului
plural
  • grunzi
  • grunzilor
vocativ singular
plural
grunz3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grunz
  • grunzul
  • grunzu‑
plural
  • grunzuri
  • grunzurile
genitiv-dativ singular
  • grunz
  • grunzului
plural
  • grunzuri
  • grunzurilor
vocativ singular
plural
gronji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grung
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grunj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grunz, grunjisubstantiv masculin

  • 1. Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Culai a aruncat cîteva grunzuri de sare în apa ceaunului. SADOVEANU, N. F. 69. DLRLC
    • format_quote Mama v-aduce:... Frunză-n buză, Grunji de sare Pe spinare! TEODORESCU, P. P. 405. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Bulgăre de noroi înghețat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pătura subțire de omăt acoperise o zloată ce înghețase dintr-o dată în grunzuri. SADOVEANU, F. J. 458. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.