4 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

godin1 sm [At: H I, 58 / V: goad~, gădin / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Godac (1).

godin2 sn [At: DA ms / V: ~den / Pl: ~uri / E: fr godin] Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit.

GÓDIN1, godini, s. m. (Reg.) Godac. – Et. nec. Cf. godac.

GODÍN2, godinuri, s. n. Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit. [Var.: godén s. n.] – Din fr. Godin (n. pr.).

GODÍN2, godinuri, s. n. Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit. [Var.: godén s. n.] – Din fr. Godin (n. pr.).

GÓDIN1, godini, s. m. (Reg.) Godac. – Et. nec. Cf. godac.

GODÍN2, godini, s. m. (Regional) Godac. Cu godinul lui, se făceau șase mistreți. SADOVEANU, N. P. 80. Da ce ai în sac? zice Păcală.Un godin... colea gras, tăiet. ȘEZ. IX 55.

gódin1 (purcel) (reg.) s. m., pl. gódini

godín2 (sobă) s. n., pl. godínuri

gódin (purceluș) s. m., pl. gódini

godín (sobă) s. n., pl. godínuri

GODÍN s.n. Sobă de fier de obicei cilindrică, folosită la încălzit. [Pl. -nuri, -ne, var. goden s.n. / < fr. Godin – nume propriu].

godín (-ne), s. n. – Sobă de fier. De la o marcă de fabrică. Cf. Graur, Viața rom., 1940, nr. 3, p. 110.

GODÍN ~uri n. Sobă de fier, de obicei cilindrică. /<fr. Godin n. pr.

gódin m. (pmt. din care vine godinac). Est. Godac înțărcat, gîrmăț, purcel cam de un an („porc de 7-8 lunĭ” în Șez. 30, 292). – Și fem. -ă. La Delv. gódină, pl. e și ĭ. Un fel de pepene galben, poate cantalup.

arată toate definițiile

Intrare: godin (godac)
godin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular godin godinul
plural godini godinii
genitiv-dativ singular godin godinului
plural godini godinilor
vocativ singular
plural
goadin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
goadin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: godin (sobă)
godin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular godin godinul
plural godinuri godinurile
genitiv-dativ singular godin godinului
plural godinuri godinurilor
vocativ singular
plural
goden1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular goden godenul
plural godenuri godenurile
genitiv-dativ singular goden godenului
plural godenuri godenurilor
vocativ singular
plural
goden2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular goden godenul
plural godene godenele
genitiv-dativ singular goden godenului
plural godene godenelor
vocativ singular
plural
godin3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular godin godinul
plural godine godinele
genitiv-dativ singular godin godinului
plural godine godinelor
vocativ singular
plural
Intrare: goden
goden1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular goden godenul
plural godenuri godenurile
genitiv-dativ singular goden godenului
plural godenuri godenurilor
vocativ singular
plural
godin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular godin godinul
plural godinuri godinurile
genitiv-dativ singular godin godinului
plural godinuri godinurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Godin
Godin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

godin (godac) goadin goadin

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cu godinul lui, se făceau șase mistreți. SADOVEANU, N. P. 80.
      surse: DLRLC
    • Da ce ai în sac? zice Păcală. – Un godin... colea gras, tăiet. ȘEZ. IX 55.
      surse: DLRLC

etimologie:

godin (sobă) goden goden

  • 1. Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

goden godin

  • 1. Sobă de fier de obicei de formă cilindrică.
    surse: DLRLC

etimologie: