3 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

giugiulit1 sn [At: DELAVRANCEA, S. 5 / V: gug~, gugu~ / Pl: ~uri / E: giugiuli] 1-3 Giugiulire (1-3).

giugiulit2, ~ă a [At: DA ms / V: gug~, gugu~ / Pl: ~iți, ~e / E: giugiuli] 1 Mângâiat. 2 Gudurat. 3 Împerecheat.

GIUGIULÍ, giugiulesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) dezmierda, a (se) mângâia. [Var.: gugiulí vb. IV] – Et. nec.

GIUGIULÍ, giugiulesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) dezmierda, a (se) mângâia. [Var.: gugiulí vb. IV] – Et. nec.

GUGIULÍ vb. IV v. giugiuli.

giugiuli [At: GORJAN, H. IV, 74/13 / V: gug~, gugu~ / Pzi: ~lesc / E: ns cf gingirliu, giugiuc] 1-2 vtr (D. oameni) A dezmierda pe cineva cu vorbe drăgăstoase și a-l mângâia. 3 vr (D. câini) A se gudura. 4 vr (D. păsări) A se împerechea.

gugiulit2, ~ă a vz giugiulit2

gugulit2, ~ă a vz giugiulit2

gulit2, ~ă a vz giugiulit2

GUGIULÍ vb. IV. V. giugiuli.

GIUGIULÍ, giugiulesc, vb. IV. Tranz. A dezmierda, a mîngîia, a alinta. Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn Trebuie să i-l adorm, Dimineața să-l trezesc, Peste zi să-l giugiulesc! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126. ♦ Refl. A se drăgosti. ◊ Fig. (Despre păsări) Un stol de porumbițe albe ca zăpada se giugiuleau și se jucau. RUSSO, O. 163. – Variantă: gugiulí (EMINESCU, O. I 43) vb. IV.

A SE GIUGIULÍ mă ~ésc intranz. fam. A face (concomitent) schimb de giugiuleli (cu cineva); a se mângâia; a se drăgosti; a se ciuguli. /Orig. nec.

A GIUGIULÍ ~ésc tranz. fam. (persoane) A atinge ușor și repetat cu mâna în semn de afecțiune, spunând concomitent vorbe de dragoste; a mângâia; a drăgosti. /Orig. nec.

giugiulì v. a răsfățà: se giugiuliră ca niște porumbei ISP. [Termen aparținând primitiv graiului copiilor (v. gigea)].

arată toate definițiile

Intrare: giugiulit (part.)
giugiulit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giugiulit
  • giugiulitul
  • giugiulitu‑
  • giugiuli
  • giugiulita
plural
  • giugiuliți
  • giugiuliții
  • giugiulite
  • giugiulitele
genitiv-dativ singular
  • giugiulit
  • giugiulitului
  • giugiulite
  • giugiulitei
plural
  • giugiuliți
  • giugiuliților
  • giugiulite
  • giugiulitelor
vocativ singular
plural
Intrare: giugiulit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giugiulit
  • giugiulitul
  • giugiulitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • giugiulit
  • giugiulitului
plural
vocativ singular
plural
gugulit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gugulit
  • gugulitul
  • gugulitu‑
  • guguli
  • gugulita
plural
  • guguliți
  • guguliții
  • gugulite
  • gugulitele
genitiv-dativ singular
  • gugulit
  • gugulitului
  • gugulite
  • gugulitei
plural
  • guguliți
  • guguliților
  • gugulite
  • gugulitelor
vocativ singular
plural
gulit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: giugiuli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • giugiuli
  • giugiulire
  • giugiulit
  • giugiulitu‑
  • giugiulind
  • giugiulindu‑
singular plural
  • giugiulește
  • giugiuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • giugiulesc
(să)
  • giugiulesc
  • giugiuleam
  • giugiulii
  • giugiulisem
a II-a (tu)
  • giugiulești
(să)
  • giugiulești
  • giugiuleai
  • giugiuliși
  • giugiuliseși
a III-a (el, ea)
  • giugiulește
(să)
  • giugiulească
  • giugiulea
  • giugiuli
  • giugiulise
plural I (noi)
  • giugiulim
(să)
  • giugiulim
  • giugiuleam
  • giugiulirăm
  • giugiuliserăm
  • giugiulisem
a II-a (voi)
  • giugiuliți
(să)
  • giugiuliți
  • giugiuleați
  • giugiulirăți
  • giugiuliserăți
  • giugiuliseți
a III-a (ei, ele)
  • giugiulesc
(să)
  • giugiulească
  • giugiuleau
  • giugiuli
  • giugiuliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • guguli
  • gugulire
  • gugulit
  • gugulitu‑
  • gugulind
  • gugulindu‑
singular plural
  • gugulește
  • guguliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gugulesc
(să)
  • gugulesc
  • guguleam
  • gugulii
  • gugulisem
a II-a (tu)
  • gugulești
(să)
  • gugulești
  • guguleai
  • guguliși
  • guguliseși
a III-a (el, ea)
  • gugulește
(să)
  • gugulească
  • gugulea
  • guguli
  • gugulise
plural I (noi)
  • gugulim
(să)
  • gugulim
  • guguleam
  • gugulirăm
  • guguliserăm
  • gugulisem
a II-a (voi)
  • guguliți
(să)
  • guguliți
  • guguleați
  • gugulirăți
  • guguliserăți
  • guguliseți
a III-a (ei, ele)
  • gugulesc
(să)
  • gugulească
  • guguleau
  • guguli
  • guguliseră
guli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gugiuli
  • gugiulire
  • gugiulit
  • gugiulitu‑
  • gugiulind
  • gugiulindu‑
singular plural
  • gugiulește
  • gugiuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gugiulesc
(să)
  • gugiulesc
  • gugiuleam
  • gugiulii
  • gugiulisem
a II-a (tu)
  • gugiulești
(să)
  • gugiulești
  • gugiuleai
  • gugiuliși
  • gugiuliseși
a III-a (el, ea)
  • gugiulește
(să)
  • gugiulească
  • gugiulea
  • gugiuli
  • gugiulise
plural I (noi)
  • gugiulim
(să)
  • gugiulim
  • gugiuleam
  • gugiulirăm
  • gugiuliserăm
  • gugiulisem
a II-a (voi)
  • gugiuliți
(să)
  • gugiuliți
  • gugiuleați
  • gugiulirăți
  • gugiuliserăți
  • gugiuliseți
a III-a (ei, ele)
  • gugiulesc
(să)
  • gugiulească
  • gugiuleau
  • gugiuli
  • gugiuliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

giugiuli guguli guli gugiuli gugulire gulire

  • 1. familiar A (se) dezmierda, a (se) mângâia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alinta dezmierda mângâia un exemplu
    exemple
    • Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn Trebuie să i-l adorm, Dimineața să-l trezesc, Peste zi să-l giugiulesc! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se drăgosti.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • figurat (Despre păsări) Un stol de porumbițe albe ca zăpada se giugiuleau și se jucau. RUSSO, O. 163.
        surse: DLRLC

etimologie: