3 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GIRA1, girez, vb. I. Tranz. A-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). – Din germ. girieren.

GIRA1, girez, vb. I. Tranz. A-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). – Din germ. girieren.

GIRA2 vb. I v. gera.

gira3 [At: DA ms / Pzi: 3 ~rea / E: it girare] 1 vr (D. vânt) A-și schimba direcția de la drepta la stânga Si: a se roti. 2 vt (D. nave) A se roti în jurul unei ancore sub acțiunea vântului sau a curentului de maree.

gira1 vt [At: DA / Pzi: ~rez / E: ger girieren] A garanta printr-un gir (o cambie). corectat(ă)

GIRA2, girez, vb. I. Tranz. (Cu privire la cambii) A garanta printr-un gir, a-și da girul.

GIRA vb. I. I. tr. 1. A garanta printr-un gir o cambie. 2. V. gera. II. refl., intr. (Despre vînt) A(-și) schimba treptat direcția de la dreapta spre stînga; a se roti. ♦ (Despre nave) A se roti în jurul unei ancore sub acțiunea vîntului sau a curentului de maree. [< it. girare].

GIRA vb. I. tr. a garanta printr-un gir (1). ◊ a garanta pentru cinstea, acțiunile cuiva. II. refl., intr. (despre vânt) a(-și)schimba treptat direcția de la dreapta spre stânga; a se roti. ◊ (despre nave) a se roti în jurul unei ancore sau geamanduri sub acțiunea vântului ori a curentului de maree. ◊ a se îndepărta de la drumul stabilit. (< it. girare)

A GIRA ~ez tranz. (polițe, cambii) A garanta printr-un gir. /<it. girare, germ. girieren

girà v. a da un gir, a garanta pentru cineva.

GERA, gerez, vb. I. Tranz. A administra în numele sau în locul altuia. [Var.: gira vb. I] – Din fr. gérer.

GERA, gerez, vb. I. Tranz. (Rar) A administra pe socoteala și în locul altuia. [Var.: gira vb. I] – Din fr. gérer.

GERA, gerez, vb. I. Tranz. (Rar) A administra pe socoteala și în locul altuia. Directorul... era însărcinat a gera afacerile prefecturii,districtul neavînd deocamdată titular. CARAGIALE, N. S. 60. – Variantă: gira vb. I.

GERA vb. I. tr. (Rar) A administra în contul, în numele altuia. [Var. gira [(I,2) în DN] vb. I. / < fr. gérer].

GERA vb. tr. a conduce, a administra în numele altcuiva. (< fr. gérer)

A GERA ~ez tranz. (domenii de activitate, afaceri etc.) A administra în locul (și pe socoteala) altei persoane. /<fr. gérer, lat. gerere

gerà v. a administra în locul proprietarului sau al unei societăți (= fr. gérer).

*geréz v. tr. (fr. gérer, a purta, a duce). Administrez în locu proprietaruluĭ saŭ societățiĭ. V. girez.

*giréz v. tr. (it. girare, a se învîrti, a gira, a întoarce polița și a o iscăli pe dos. V. virez). Com. Îmĭ pun semnătura pe dosu uneĭ polițe (andosez), garantez. V. gerez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gira (a ~) (a garanta) vb., ind. prez. 1 sg. girez, 3 girea; conj. prez. 1 sg. să girez, 3 să gireze

gira (a ~) (a garanta) vb., ind. prez. 3 girea

gira (a garanta) vb., ind. prez. 1 sg. girez, 3 sg. și pl. girea

gera (a ~) (a administra) vb., ind. prez. 1 sg. gerez, 3 gerea; conj. prez. 1 sg. să gerez, 3 să gereze

gera (a ~) (a administra) vb., ind. prez. 3 gerea

gera (a administra) vb., ind. prez. 1 sg. gerez, 3 sg. și pl. gerează; conj. prez. 3 sg. și pl. gereze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GIRA vb. a garanta, a răspunde, (pop.) a chezășui. (A ~ pentru cineva.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gira, girez v. t. (deț.) a interveni pe lângă comandantul unui penitenciar în favoarea unui deținut.

Intrare: gira (garanta)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gira
  • girare
  • girat
  • giratu‑
  • girând
  • girându‑
singular plural
  • girea
  • girați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • girez
(să)
  • girez
  • giram
  • girai
  • girasem
a II-a (tu)
  • girezi
(să)
  • girezi
  • girai
  • girași
  • giraseși
a III-a (el, ea)
  • girea
(să)
  • gireze
  • gira
  • giră
  • girase
plural I (noi)
  • girăm
(să)
  • girăm
  • giram
  • girarăm
  • giraserăm
  • girasem
a II-a (voi)
  • girați
(să)
  • girați
  • girați
  • girarăți
  • giraserăți
  • giraseți
a III-a (ei, ele)
  • girea
(să)
  • gireze
  • girau
  • gira
  • giraseră
Intrare: gira (roti)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gira
  • girare
  • girat
  • giratu‑
  • girând
  • girându‑
singular plural
  • girea
  • girați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • girez
(să)
  • girez
  • giram
  • girai
  • girasem
a II-a (tu)
  • girezi
(să)
  • girezi
  • girai
  • girași
  • giraseși
a III-a (el, ea)
  • girea
(să)
  • gireze
  • gira
  • giră
  • girase
plural I (noi)
  • girăm
(să)
  • girăm
  • giram
  • girarăm
  • giraserăm
  • girasem
a II-a (voi)
  • girați
(să)
  • girați
  • girați
  • girarăți
  • giraserăți
  • giraseți
a III-a (ei, ele)
  • girea
(să)
  • gireze
  • girau
  • gira
  • giraseră
Intrare: gera (administra)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gera
  • gerare
  • gerat
  • geratu‑
  • gerând
  • gerându‑
singular plural
  • gerea
  • gerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gerez
(să)
  • gerez
  • geram
  • gerai
  • gerasem
a II-a (tu)
  • gerezi
(să)
  • gerezi
  • gerai
  • gerași
  • geraseși
a III-a (el, ea)
  • gerea
(să)
  • gereze
  • gera
  • geră
  • gerase
plural I (noi)
  • gerăm
(să)
  • gerăm
  • geram
  • gerarăm
  • geraserăm
  • gerasem
a II-a (voi)
  • gerați
(să)
  • gerați
  • gerați
  • gerarăți
  • geraserăți
  • geraseți
a III-a (ei, ele)
  • gerea
(să)
  • gereze
  • gerau
  • gera
  • geraseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gira
  • girare
  • girat
  • giratu‑
  • girând
  • girându‑
singular plural
  • girea
  • girați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • girez
(să)
  • girez
  • giram
  • girai
  • girasem
a II-a (tu)
  • girezi
(să)
  • girezi
  • girai
  • girași
  • giraseși
a III-a (el, ea)
  • girea
(să)
  • gireze
  • gira
  • giră
  • girase
plural I (noi)
  • girăm
(să)
  • girăm
  • giram
  • girarăm
  • giraserăm
  • girasem
a II-a (voi)
  • girați
(să)
  • girați
  • girați
  • girarăți
  • giraserăți
  • giraseți
a III-a (ei, ele)
  • girea
(să)
  • gireze
  • girau
  • gira
  • giraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gira, girezverb

tranzitiv
  • 1. A-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A garanta pentru cinstea, acțiunile cuiva. MDN '00
      sinonime: răspunde
etimologie:

gira, girezverb

reflexiv intranzitiv
  • 1. (Despre vânt) A(-și )schimba treptat direcția de la dreapta spre stânga; a se roti. DN
    • 1.1. (Despre nave) A se roti în jurul unei ancore sau geamanduri sub acțiunea vântului ori a curentului de maree. DN
    • 1.2. A se îndepărta de la drumul stabilit. MDN '00
etimologie:

gera, gerezverb

tranzitiv
  • 1. A administra în numele sau în locul altuia. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Directorul... era însărcinat a gera afacerile prefecturii, – districtul neavînd deocamdată titular. CARAGIALE, N. S. 60. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.