16 definiții pentru ghiuj
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (1)
- sinonime (2)
Explicative DEX
GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.
ghiuj sm [At: ALECSANDRI, T. 941 / V: ghioj / Pl: ~i / E: cf alb gjysh Cf gânj, vâj, bijog] (Mol, Buc; fam; prt) Om bătrân (și ramolit, neputincios) Si: baccea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg., fam. și peior.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GHIUJ, ghiuji, s. m. (Regional, familiar; cu nuanță peiorativă) Om bătrîn, moșneag. Au să se-nece prin colburi, ghiujii. CAMILAR, T. 148. Bine, măi ghiujule, ce te-ai apucat să spui? Moșul abia putu să ridice capul. DUNĂREANU, CH. 38. Auzi ghiuju!... Să se-nsoare, cînd îi bătut de brumă ca un zbîrciog. ALECSANDRI, T. I 338.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GHIUJ ~i m. fam. peior. Om bătrân și neputincios. /Cuv. autoht.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ghiuj n. Mold. moș (ironic): fugi la naiba, ghiuj bătrân! POP. [Albanez GYÜȘ, bunic].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ghĭuj m. (cp. cu alb. ghĭuș, bunic). Iron. Ghijoĭ, bătrîn hodorogit. – Și ghĭoj, ghijoĭ și ghijog. În Trans. vîj (Rebr. 2, 90) și vîjoĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ghij sm vz ghiuj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ghioj sm vz ghiuj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ghĭoj, V. ghĭuj.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
ghiuj (reg.) s. m., pl. ghiuji
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
ghiuj (reg.) s. m., pl. ghiuji
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ghiuj s. m., pl. ghiuji
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
ghiuj (ghiuji), s. m. – Bătrîn decrepit, ramolit. – Var. ghij, ghijan, ghijoi, ghijoc, bijog, bijoagă, ghijoagă. Probabil din sl. *gązĭ „creangă subțire”, cf. gînj. Semantismul se explică prin ideea de „îndoit, curbat”, cf. gînjia „a îndoi”, gînjui „a răsuci”; fonetismul pare a indica un împrumut de dată ulterioară lui gînj, cf. rus. guž „răchită”; dezvoltarea vocalică, așa ca în ghegă › ghioagă, ghin › ghionoi, chirăi › chiorăi, etc. Alb. ǵüš „bunic” (Meyer 143; Philippide, II, 714; DAR) provine din aceeași sursă, sau poate din rom. După părerea lui Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 1, este vorba de un dacic *ghiuga; după Popescu-Ciocănel, 31, ar trebui plecat de la per. ghauz „curtezană”, a cărui legătură nu se înțelege; iar după Lahovary 330, avem a face cu un cuvînt anterior indoeurop. Legătură cu hîj, s. m. (Mold., ghiuj), și vîj(oi), s. m. (Trans., ghiuj), nu este clară.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
GHIUJ s. v. babalâc, baccea, bătrân, căzătură, hodorog, moș, moșneag, ramolit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ghiuj s. v. BABALÎC. BACCEA. BĂTRÎN. CĂZĂTURĂ. HODOROG. MOȘ. MOȘNEAG. RAMOLIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ghiuj, ghiujisubstantiv masculin
- 1. Om bătrân (și ramolit, neputincios). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au să se-nece prin colburi, ghiujii. CAMILAR, T. 148. DLRLC
- Bine, măi ghiujule, ce te-ai apucat să spui? Moșul abia putu să ridice capul. DUNĂREANU, CH. 38. DLRLC
- Auzi ghiuju!... Să se-nsoare, cînd îi bătut de brumă ca un zbîrciog. ALECSANDRI, T. I 338. DLRLC
-
etimologie:
- gjysh „bunic”. DEX '09 DEX '98