15 definiții pentru ghiuj ghij ghioj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghiuj sm [At: ALECSANDRI, T. 941 / V: ghioj / Pl: ~i / E: cf alb gjysh Cf gânj, vâj, bijog] (Mol, Buc; fam; prt) Om bătrân (și ramolit, neputincios) Si: baccea.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Reg., fam. și peior.) Om bătrân (și ramolit, neputincios). – Cf. alb. gjysh „bunic”.

GHIUJ, ghiuji, s. m. (Regional, familiar; cu nuanță peiorativă) Om bătrîn, moșneag. Au să se-nece prin colburi, ghiujii. CAMILAR, T. 148. Bine, măi ghiujule, ce te-ai apucat să spui? Moșul abia putu să ridice capul. DUNĂREANU, CH 38. Auzi ghiuju!... Să se-nsoare, cînd îi bătut de brumă ca un zbîrciog. ALECSANDRI, T. I 338.

GHIUJ ~i m. fam. peior. Om bătrân și neputincios. /Cuv. autoht.

ghiuj n. Mold. moș (ironic): fugi la naiba, ghiuj bătrân! POP. [Albanez GYÜȘ, bunic].

ghĭuj m. (cp. cu alb. ghĭuș, bunic). Iron. Ghijoĭ, bătrîn hodorogit. – Și ghĭoj, ghijoĭ și ghijog. În Trans. vîj (Rebr. 2, 90) și vîjoĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghiuj (reg.) s. m., pl. ghiuji


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHIUJ s. v. babalâc, baccea, bătrân, căzătură, hodorog, moș, moșneag, ramolit.

ghiuj s. v. BABALÎC. BACCEA. BĂTRÎN. CĂZĂTURĂ. HODOROG. MOȘ. MOȘNEAG. RAMOLIT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ghiúj (ghiúji), s. m. – Bătrîn decrepit, ramolit. – Var. ghij, ghijan, ghijoi, ghijoc, bijog, bijoagă, ghijoagă. Probabil din sl. *gązĭ „creangă subțire”, cf. gînj. Semantismul se explică prin ideea de „îndoit, curbat”, cf. gînjia „a îndoi”, gînjui „a răsuci”; fonetismul pare a indica un împrumut de dată ulterioară lui gînj, cf. rus. guž „răchită”; dezvoltarea vocalică, așa ca în ghegăghioagă, ghinghionoi, chirăichiorăi, etc. Alb. ǵüš „bunic” (Meyer 143; Philippide, II, 714; DAR) provine din aceeași sursă, sau poate din rom. După părerea lui Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 1, este vorba de un dacic *ghiuga; după Popescu-Ciocănel, 31, ar trebui plecat de la per. ghauz „curtezană”, a cărui legătură nu se înțelege; iar după Lahovary 330, avem a face cu un cuvînt anterior indoeurop. Legătură cu hîj, s. m. (Mold., ghiuj), și vîj(oi), s. m. (Trans., ghiuj), nu este clară.

Intrare: ghiuj
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiuj
  • ghiujul
  • ghiuju‑
plural
  • ghiuji
  • ghiujii
genitiv-dativ singular
  • ghiuj
  • ghiujului
plural
  • ghiuji
  • ghiujilor
vocativ singular
  • ghiujule
  • ghiuje
plural
  • ghiujilor
ghij
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghioj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghiuj ghij ghioj

etimologie: