3 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GEÁNĂ, gene, s. f. 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape. ◊ Expr. A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene (sau geană-n geană), se spune despre o persoană care este gata să ațipească, să adoarmă. A privi printre gene = a privi cu ochii întredeschiși. 2. (Înv.) Pleoapă (a ochiului). 3. Fig. Dungă, fâșie îngustă de lumină; fâșie de deal, de nor etc. luminată. – Lat. *genna (= gena „obraz, pleoapă”).

GEÁNĂ, gene, s. f. 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape. ◊ Expr. A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene (sau geană-n geană), se spune despre o persoană care este gata să ațipească, să adoarmă. A privi printre gene = a privi cu ochii întredeschiși. 2. (Înv.) Pleoapă (a ochiului). 3. Fig. Dungă, fâșie îngustă de lumină; fâșie de deal, de nor etc. luminată. – Lat. *genna (= gena „obraz, pleoapă”).

GÉNĂ, gene, s. f. (Genet.) Segment al macromoleculei de ADN format dintr-o anumită secvență de nucleotide, care acționează ca o unitate funcțională și conține informația genetică. – Din fr. gène.

gea1 sf [At: BIBLIA 1688, ap. TDRG / Pl: gene / E: lat *genna] 1 (Înv) Pleoapă (a ochiului). 2 Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape. 3 (Îe) A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene sau ~-n ~ A i se închide cuiva ochii de somn Si: a ațipi. 4 (Îe) A veni Ene pe la gene sau A se pune Enache pe gene A-i veni cuiva somnul Si: a piroti. 5 (Îe) A face sau (a trage) cu geana A face cu ochiul. 6 (Îae) A spiona. 7 Îe) A lăsa genele A se supăra. 8 (Îe) A privi printre gene A privi cu ochii întredeschiși. 9 (Fig) Dungă de lumină. 10 (Fig) Fâșie de deal, de nor etc. luminată.

geane sf [At: JAHRESBER. III, 331 / V: (reg) geană, gianie / E: tc ğene] (Ban) 1 Mulțime de oameni Si: lume. 2 (Îe) Om ca ~a Om ca toți oamenii.

ge sf [At: CONTEMP., S. II, 1949, nr. 126, 9/5 / Pl: ~ne / E: fr gène] (Blg) Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare.

GÉNĂ, gene, s. f. (Biol.) Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare. – Din fr. gène.

GEÁNĂ, gene, s. f. 1. (Mai ales la pl., la sg. cu aceeași valoare) Totalitatea firișoarelor de păr de pe marginea unei pleoape. Era încă fraged, cu fața netedă și cu genele ca de fată mare, lungi și întoarse sus la capete. DUMITRIU. N. 94. La lumina fulgerelor zări pe geana lui stufoasă și neagră ca noaptea o lacrimă sclipind ca o stea. BUJOR, S. 64. Din cînd în cînd fetița își ridica genele. VLAHUȚĂ, O. A. 138. Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura. ALECSANDRI, O. 211. ◊ (Poetic) Își strînge noaptea genele-i bogate... E ceru-ntunecat ca o pădure. D. BOTEZ, P. O. 29. Noaptea se întinde și, din geana sa, Argintoase lacrimi peste flori vărsa. BOLINTINEANU, O. 35. ◊ Expr. A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene sau a da geană-n geană = a i se închide (cuiva) ochii de somn; a ațipi. Cînd să deie geană-n geană, furat de dulceața somnului, Jder a auzit glasul lui Onofrei. SADOVEANU, F. J. 539. Dinspre ziuă... am mai dat nițel ochii-n gene. SANDU-ALDEA, U. P. 222. Numai pleoapele fetei de împărat nu putură da în gene. ISPIRESCU, L. 377. A privi printre gene = a privi cu ochii pe jumătate închiși. ♦ (La sg.) Fiecare din firișoarele de păr de pe marginea pleoapelor. 2. (Învechit și, azi, mai ales poetic) Pleoapă. Le tremurau ușor genele și peste față li se întinsese paloarea fricii. SAHIA, N. 77. Nu mai dete nici pic de somn în genele ei pînă dimineață. ISPIRESCU, L. 65. Cînd cu gene ostenite sara suflu-n lumînare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare. EMINESCU, O. I 130. 3. Fig. (Urmat de determinări) Dungă de lumină, fîșie luminoasă; muchie luminată a unui deal, a unui nor, a unui cîmp etc., văzut în zare. Cătră răsărit, se lămurea o geană îngustă de foc; încolo, văzduhul era liniștit și umed, iar stelele străluceau vioaie. SADOVEANU, O. I 57. Peste adîncurile oarbe ale nopții, geana lunii înflăcărate trimetea lungi raze de lumină mută și rece. HOGAȘ, M. N. 135. Pe geana cîmpului albiu Se vede-un codru mare. ALECSANDRI, P. III 138.

GÉNĂ, gene, s. f. Particulă dintr-un cromozom căreia școala biologică idealistă îi atribuie rolul de a transmite caracterele eredității.

GÉNĂ s.f. (Genet.) Particulă a unui cromozom care poartă caracterele eredității. [< fr. gène, cf. gr. genos – origine].

GÉNĂ s. f. unitate funcțională individuală a unui cromozom, care poartă caracterele eredității. (< fr. gène)

GEÁNĂ géne f. 1) Fir de păr de pe marginea pleoapei. 2) fig. Fâșie luminoasă; dungă de lumină (pe un deal, pe o culme, pe un nor etc.). * În ~a zilei în zorii zilei; dis-de-dimineață. [G.-D. genei] /<lat. genna

GÉNĂ ~e f. biol. Particulă localizată într-un cromozom, care determină dezvoltarea caracterelor ereditare. /<fr. gene

geană f. 1. părul pleoapelor: a da ochii în gene, a ațipi; 2. fig. zare: geana zilei, pe geana câmpului albiu AL. [Lat. GENA].

geánă f., pl. gene (lat. *genna îld. gena, obraz, pleoapă; vgr. genys, scr. hanus, got. kinnus, germ. kinn; pv. gena, obraz. Cp. cu cină, pană, vînă). Păru pleoapelor. A da ochiĭ în gene, a închide ochiĭ, a adormi: n’am dat ochiĭ în gene o clipă (ChN. 1, 181). Fig. Geana dealuluĭ, muchea dealuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

geánă s. f., g.-d. art. génei; pl. géne

génă s. f., g.-d. art. génei; pl. géne

geánă s. f., g.-d. art. génei; pl. géne

génă s. f., g.-d. art. génei; pl. géne

arată toate definițiile

Intrare: geană
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gea
  • geana
plural
  • gene
  • genele
genitiv-dativ singular
  • gene
  • genei
plural
  • gene
  • genelor
vocativ singular
plural
Intrare: geane
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geane
  • geanea
plural
  • geane
  • geanele
genitiv-dativ singular
  • geane
  • geanei
plural
  • geane
  • geanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gea
  • geana
plural
  • gene
  • genele
genitiv-dativ singular
  • gene
  • genei
plural
  • gene
  • genelor
vocativ singular
plural
gianie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: genă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ge
  • gena
plural
  • gene
  • genele
genitiv-dativ singular
  • gene
  • genei
plural
  • gene
  • genelor
vocativ singular
plural

geană

  • 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 6 exemple
    exemple
    • Era încă fraged, cu fața netedă și cu genele ca de fată mare, lungi și întoarse sus la capete. DUMITRIU. N. 94.
      surse: DLRLC
    • La lumina fulgerelor zări pe geana lui stufoasă și neagră ca noaptea o lacrimă sclipind ca o stea. BUJOR, S. 64.
      surse: DLRLC
    • Din cînd în cînd fetița își ridica genele. VLAHUȚĂ, O. A. 138.
      surse: DLRLC
    • Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura. ALECSANDRI, O. 211.
      surse: DLRLC
    • poetic Își strînge noaptea genele-i bogate... E ceru-ntunecat ca o pădure. D. BOTEZ, P. O. 29.
      surse: DLRLC
    • poetic Noaptea se întinde și, din geana sa, Argintoase lacrimi peste flori vărsa. BOLINTINEANU, O. 35.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene (sau geană-n geană), se spune despre o persoană care este gata să ațipească, să adoarmă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cînd să deie geană-n geană, furat de dulceața somnului, Jder a auzit glasul lui Onofrei. SADOVEANU, F. J. 539.
        surse: DLRLC
      • Dinspre ziuă... am mai dat nițel ochii-n gene. SANDU-ALDEA, U. P. 222.
        surse: DLRLC
      • Numai pleoapele fetei de împărat nu putură da în gene. ISPIRESCU, L. 377.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A privi printre gene = a privi cu ochii întredeschiși.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. învechit mai ales poetic Pleoapă (a ochiului).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pleoapă 3 exemple
    exemple
    • Le tremurau ușor genele și peste față li se întinsese paloarea fricii. SAHIA, N. 77.
      surse: DLRLC
    • Nu mai dete nici pic de somn în genele ei pînă dimineață. ISPIRESCU, L. 65.
      surse: DLRLC
    • Cînd cu gene ostenite sara suflu-n lumînare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare. EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat Dungă, fâșie îngustă de lumină; fâșie de deal, de nor etc. luminată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Cătră răsărit, se lămurea o geană îngustă de foc; încolo, văzduhul era liniștit și umed, iar stelele străluceau vioaie. SADOVEANU, O. I 57.
      surse: DLRLC
    • Peste adîncurile oarbe ale nopții, geana lunii înflăcărate trimetea lungi raze de lumină mută și rece. HOGAȘ, M. N. 135.
      surse: DLRLC
    • Pe geana cîmpului albiu Se vede-un codru mare. ALECSANDRI, P. III 138.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *genna (= gena „obraz, pleoapă”)
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

genă

  • 1. genetică Segment al macromoleculei de ADN format dintr-o anumită secvență de nucleotide, care acționează ca o unitate funcțională și conține informația genetică.
    surse: DEX '09
  • diferențiere biologie Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare.
    surse: DEX '98 DLRLC DN

etimologie: